Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, le-a cerut statelor membre să verifice din nou stocurile de interceptoare și să trimită sau să vândă Ucrainei inclusiv rachetele Patriot care se apropie de expirare, însă reuniunea informală a miniștrilor apărării din Wicklow s-a încheiat fără un nou angajament concret pentru transferul acestor sisteme. Apărarea aeriană rămâne principala nevoie militară indicată de Kiev, în timp ce UE încearcă să accelereze finanțarea deja convenită, să deblocheze peste 6,6 miliarde de euro prin Instrumentul european pentru pace și să adapteze misiunea europeană de instruire la experiența acumulată de Ucraina pe câmpul de luptă.
Pe scurt
-
Kaja Kallas a cerut statelor membre să reevalueze stocurile disponibile și a spus că rachetele Patriot apropiate de expirare ar trebui trimise sau vândute Ucrainei.
-
Reuniunea de la Wicklow nu a produs însă niciun angajament concret pentru un nou transfer de interceptoare Patriot, iar discuțiile cu statele membre vor continua.
-
UE a plătit deja 8,47 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei prin Ukraine Support Loan, iar mai multe state susțin devansarea unor contribuții prevăzute pentru mai târziu.
-
Miniștrii vor să deblocheze Instrumentul european pentru pace, ceea ce ar putea pune la dispoziția Ucrainei peste 6,6 miliarde de euro suplimentare.
-
Cooperarea industrială se extinde, cu peste 120 de parteneriate între companii europene și ucrainene, iar UE pregătește și o nouă etapă pentru misiunea EUMAM de instruire a militarilor ucraineni.
Apărarea aeriană a dominat discuțiile despre sprijinul militar pentru Ucraina, după ce ministrul ucrainean al apărării le-a prezentat participanților situația de pe teren și necesarul imediat. Kaja Kallas a spus că interceptoarele sunt insuficiente la nivel internațional și le-a cerut statelor membre să își verifice din nou stocurile, să reprioritizeze comenzile și să discute cu partenerii pentru identificarea unor noi surse. Ea a indicat explicit rachetele Patriot care se apropie de expirare drept echipamente care ar putea fi trimise sau vândute Kievului.
„Apărarea aeriană rămâne principala noastră prioritate, dar interceptoarele sunt insuficiente peste tot. Le mulțumesc statelor membre că își analizează din nou propriile stocuri; în special rachetele Patriot care se apropie de expirare ar trebui trimise sau vândute Ucrainei. Statele membre analizează și reprioritizarea comenzilor și contactarea partenerilor”, a declarat Kallas după reuniune.
Argumentul său este că valoarea militară a acestor interceptoare trebuie evaluată prin efectul imediat asupra populației ucrainene. „Fiecare interceptor pe care îl oferim Ucrainei înseamnă o rachetă rusească ce nu ajunge la o școală, o locuință sau un spital ucrainean, iar fiecare formă de sprijin pe care o acordăm Ucrainei consolidează securitatea europeană”, a spus Înaltul Reprezentant.
Discuțiile nu s-au transformat însă într-un angajament concret din partea unui stat membru. Întrebată la finalul conferinței dacă Grecia, Spania sau o altă țară a promis transferul unor interceptoare Patriot din propriile stocuri, Kallas a răspuns că reuniunea nu a produs o asemenea decizie. „Nu am obținut astăzi nicio decizie concretă. Au existat apeluri și discuții privind aceste rachete și ele vor continua. Din păcate, astăzi nu am avut un rezultat concret în această privință”, a declarat ea.
Sprijinul financiar pentru apărarea Ucrainei continuă în paralel. Kallas a precizat că UE a plătit deja 8,47 miliarde de euro prin Ukraine Support Loan și că vor urma alte transferuri, însă a subliniat că sprijinul bilateral al statelor membre rămâne necesar. Discuțiile de la Wicklow s-au concentrat și asupra posibilității de a aduce mai devreme o parte din contribuțiile programate pentru perioada următoare, astfel încât Kievul să poată răspunde nevoilor urgente.
Kallas a explicat că ideea de „front-loading” privește în primul rând contribuțiile statelor membre planificate pentru mai târziu. „Când vorbim despre devansarea finanțării, vorbim despre a le cere statelor membre să aducă mai devreme contribuțiile pe care le planificaseră pentru viitor, deoarece Ucraina are nevoie de aceste lucruri acum”, a declarat ea. Reuniunea a fost informală, astfel încât nu s-a adoptat o decizie juridică privind valoarea sau calendarul exact al unor asemenea plăți anticipate.
Ministrul irlandez al apărării a spus că un număr semnificativ de state au susținut ideea de a accelera finanțarea acolo unde nevoile sunt urgente, dar că o asemenea modificare trebuie discutată și cu Comisia și Consiliul. Argumentul prezentat în reuniune a fost că infrastructura critică ucraineană se pregătește pentru o nouă iarnă după atacurile rusești repetate, iar sprijinul disponibil în viitor poate fi mai util dacă o parte din el este folosită mai devreme.
O altă prioritate este deblocarea Instrumentului european pentru pace. Președinția irlandeză a Consiliului a indicat că există un sprijin larg în rândul statelor pentru găsirea unei soluții în zilele următoare, ceea ce ar putea elibera peste 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina. Nici această evoluție nu a fost formalizată la Wicklow, dar miniștrii au prezentat-o drept una dintre acțiunile imediate asupra cărora vor continua lucrul.
„Sper ca în zilele următoare, având în vedere angajamentul și acordul clar al majorității statelor membre, să putem debloca Instrumentul european pentru pace, ceea ce ar pune la dispoziție peste 6,6 miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei”, a declarat ministrul irlandez al apărării.
Sprijinul european include și pregătirea militarilor ucraineni. Miniștrii au discutat viitorul misiunii EUMAM și posibilitatea unei structuri de coordonare la Kiev care să integreze mai rapid experiența de pe câmpul de luptă în programele de instruire și educație militară. Ucraina solicită și modernizarea infrastructurii de instruire din interiorul țării, iar Irlanda a anunțat 10 milioane de euro pentru un nou centru de pregătire, în timp ce Danemarca a adăugat 3 milioane de euro.
Cooperarea dintre industriile europene și ucrainene s-a extins în același timp. Kallas a spus că există acum peste 120 de parteneriate industriale între companii din UE și Ucraina și a descris experiența ucraineană în inovarea militară drept una dintre resursele pe care Europa trebuie să le integreze mai bine în propria industrie de apărare. Dronele și sistemele dezvoltate rapid în funcție de nevoile frontului sunt printre domeniile în care experiența ucraineană influențează tot mai mult planificarea europeană.
Reuniunea a analizat și utilizarea capacităților spațiale pentru apărare, de la navigație și comunicații până la detectarea rachetelor și colectarea de informații. Galileo și Centrul Satelitar al UE au fost menționate printre capacitățile deja disponibile, iar Kallas și comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, vor prezenta până la sfârșitul anului o comunicare comună cu propuneri concrete privind dezvoltarea capacităților spațiale europene pentru securitate și apărare.
Kallas a anunțat și crearea, săptămâna viitoare, a unui grup la nivel înalt format din lideri politici și militari din mai multe țări ale UE, Regatul Unit și Ucraina. Grupul va analiza modalități prin care Europa poate acoperi mai rapid deficitele de capacități convenționale identificate în cadrul NATO și va prezenta recomandări concrete. Numele participanților urmează să fie anunțate la lansare.
„Europa investește în apărare mai mult ca oricând, dar cheltuielile, singure, nu garantează succesul. Nu am fost suficient de rapizi în acoperirea lacunelor identificate în puterea convențională a Europei în cadrul NATO”, a declarat Kallas. Ea a spus că grupul trebuie să propună soluții care permit statelor și instituțiilor să transforme mai repede investițiile în capacități militare efective.
Înaltul Reprezentant a legat această nevoie de intensificarea atacurilor rusești și a spus că Rusia testează constant limitele reacției europene. Kallas a avertizat că declarațiile de descurajare trebuie urmate de acțiuni, altfel riscă să producă efectul invers. UE pregătește în paralel ceea ce ea a descris drept cel mai amplu pachet de sancțiuni de până acum împotriva Rusiei, cu accent asupra industriei militare și asupra componentelor străine care continuă să ajungă în sistemele de armament rusești.
„Rusia ne testează permanent, mergând puțin mai departe de fiecare dată, iar noi trebuie să răspundem. Dacă spunem că o anumită acțiune va avea o anumită consecință, trebuie să fim pregătiți să ne respectăm cuvintele. Altfel, aceste declarații ne slăbesc, pentru că adversarul vede că nu acționăm”, a spus Kallas.
Reuniunea de la Wicklow a fost informală, astfel încât miniștrii nu au adoptat decizii juridice. Discuțiile au stabilit însă prioritățile pentru perioada imediat următoare: apărare aeriană pentru Ucraina, accelerarea finanțării, deblocarea Instrumentului european pentru pace, continuarea EUMAM și dezvoltarea cooperării industriale.
UE a plătit până acum 8,47 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei prin Ukraine Support Loan. În paralel, statele membre continuă sprijinul bilateral, iar discuțiile privind transferul de interceptoare Patriot vor continua după ce reuniunea din Wicklow s-a încheiat fără un nou angajament concret.