UE pregătește o nouă politică pentru Arctica, cu accent pe securitate, infrastructură și materii prime critice

Uniunea Europeană pregătește actualizarea politicii sale pentru Arctica într-un moment în care încălzirea accelerată a regiunii se suprapune cu preocupările privind securitatea, infrastructura și accesul Europei la materii prime critice. Comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, a anunțat la deschiderea EU Arctic Forum de la Bruxelles că el și Înaltul Reprezentant al UE au fost însărcinați să pregătească noua abordare, care va porni de la trei direcții: rolul comunităților arctice în propriile decizii, legătura dintre securitate și prosperitate și dezvoltarea parteneriatelor europene în regiune.

Actualizarea politicii europene pentru Arctica este pregătită într-un context în care regiunea devine tot mai importantă pentru Europa din mai multe motive simultan. Schimbările climatice modifică rapid mediul arctic, iar retragerea gheții afectează mecanisme climatice care influențează direct continentul european. În același timp, zona capătă o importanță mai mare pentru securitate, comerț, infrastructură și competiția dintre marile puteri.

Síkela a legat explicit schimbările din Arctica de încălzirea resimțită în Europa. După o vară marcată de incendii și secetă pe continent, comisarul a arătat că Arctica se încălzește într-un ritm și mai rapid, iar dispariția gheții lasă la suprafață o cantitate mai mare de ocean întunecat, care absoarbe căldura și accelerează încălzirea regională.

Prima direcție anunțată pentru actualizarea politicii este acordarea unui rol central populației din Arctica în stabilirea priorităților de dezvoltare. Síkela a formulat această abordare spunând că „viitorul Arcticii aparține oamenilor din Arctica, nu celui care vrea să îl cumpere” și a susținut că investițiile europene trebuie să consolideze capacitatea comunităților locale de a lua propriile decizii.

„Viitorul Arcticii aparține oamenilor din Arctica. Nu celui care vrea să îl cumpere”, a declarat Síkela, insistând că UE trebuie să investească nu numai în infrastructură, dar și în comunitățile care trăiesc în regiune.

Comisarul a vizitat Nuuk în luna mai și urmează să revină în Groenlanda în cursul acestei săptămâni. Potrivit acestuia, discuțiile cu liderii politici, reprezentanții populațiilor indigene, comunitățile locale, tinerii și companiile au evidențiat o cerere comună pentru investiții care să aducă beneficii directe locuitorilor, nu numai pentru construirea de infrastructură.

A doua componentă este legătura dintre securitate și prosperitate. UE finanțează de mai multe decenii proiecte pentru educație, pescuit, turism sustenabil și cercetare în nordul Europei, iar Comisia estimează că investițiile europene în cercetarea arctică prin programele Horizon au ajuns la 372 de milioane de euro. Alte 273 de milioane de euro au fost investite prin programele de cooperare transfrontalieră Interreg.

Noua abordare urmărește însă extinderea investițiilor către infrastructură, locuri de muncă și proiecte care pot crește reziliența economică și strategică. Un exemplu este cablul submarin de fibră optică dezvoltat împreună cu Groenlanda, care va avea aproape 1.000 de kilometri și va conecta coasta de sud cu cea de vest, îmbunătățind accesul la internet și serviciile publice.

În domeniul energiei, Comisia indică linia electrică Aurora, finanțată cu sprijin european și destinată conectării rețelelor de electricitate din Finlanda și Suedia în nord. Infrastructura permite transferul energiei curate între cele două sisteme și este prezentată ca exemplu al modului în care investițiile pot combina dezvoltarea regională cu reziliența energetică europeană.

Materiile prime critice formează o altă componentă a interesului european pentru regiune. Síkela a menționat în mod explicit grafitul necesar bateriilor și molibdenul utilizat în industria de apărare și a afirmat că Europa cumpără în prezent cea mai mare parte a unor astfel de materiale de la un singur furnizor, ceea ce creează vulnerabilități.

Arctica dispune de asemenea resurse, însă Comisia susține că dezvoltarea lor trebuie să respecte două condiții: exploatarea să fie sustenabilă, iar beneficiile economice să rămână într-o măsură semnificativă în regiune. Pentru UE, aceste proiecte ar putea diversifica sursele de aprovizionare, în timp ce pentru comunitățile arctice ar trebui să genereze locuri de muncă, venituri și competențe locale.

Această abordare introduce materiile prime într-o politică mai largă în care securitatea economică și dezvoltarea locală trebuie tratate împreună. Comisia nu a prezentat în discurs proiecte miniere noi și nici volume de materii prime pe care UE intenționează să le obțină din Arctica, astfel încât aceste elemente urmează să fie definite în procesul de actualizare a politicii.

A treia direcție este consolidarea parteneriatelor. Comisia susține că niciun stat sau instituție nu poate gestiona singur transformările din Arctica și că cooperarea trebuie să contribuie la menținerea regiunii ca spațiu de pace și oportunități economice, în locul unei competiții tot mai accentuate între puteri.

Síkela a prezentat implicarea comunităților locale drept o condiție pentru această abordare și a spus că discuțiile din cadrul EU Arctic Forum vor fi folosite pentru colectarea recomandărilor și preocupărilor actorilor din regiune înaintea finalizării noii politici.

Politica UE pentru Arctica acoperă un teritoriu în care interesele climatice, economice și de securitate se suprapun din ce în ce mai mult. Încălzirea accelerată modifică ecosistemele și condițiile de viață, în timp ce resursele minerale, infrastructura energetică și conectivitatea sporesc importanța economică și strategică a regiunii.

Actualizarea anunțată de Comisie nu este încă o politică adoptată și nu include în această etapă un nou buget sau o listă definitivă de proiecte. Procesul condus de Jozef Síkela împreună cu Înaltul Reprezentant va stabili modul în care UE își adaptează prezența în regiune, pornind de la investițiile deja existente și de la consultările cu comunitățile și partenerii arctici.