Aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor din UE merg pe alimente, locuință și transport

Aproape jumătate din cheltuielile de consum ale gospodăriilor din Uniunea Europeană sunt concentrate în trei necesități de bază: alimente și băuturi nealcoolice, locuință împreună cu apa și energia și transport. Cele trei categorii au reprezentat împreună 46% din total în ianuarie 2026, potrivit Eurostat. Structura bugetelor s-a modificat față de începutul anului precedent, cu o creștere mai vizibilă a ponderii cheltuielilor pentru recreere, sport și cultură și o reducere a ponderii transportului.

Alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă cea mai mare categorie individuală în structura prezentată de Eurostat pentru ianuarie 2026, urmate îndeaproape de locuință, apă și energie și de transport. Împreună, aceste trei componente consumă 46 de euro din fiecare 100 de euro incluși în cheltuielile de consum ale gospodăriilor europene. Restul bugetului este împărțit între restaurante și cazare, recreere și cultură, servicii personale și protecție socială, sănătate, întreținerea locuinței, îmbrăcăminte, comunicații, servicii financiare și educație.

Ponderea ridicată a celor trei categorii de bază este importantă și pentru felul în care inflația ajunge în bugetele populației. Eurostat arată că alimentele, locuința și energia și transportul au înregistrat fiecare creșteri substanțiale ale prețurilor în cel puțin unul dintre ultimii ani. O majorare puternică într-o categorie care ocupă o parte mare din buget produce un efect mai vizibil asupra cheltuielilor totale ale unei gospodării decât o creștere comparabilă într-o categorie cu o pondere redusă.

Structura bugetului s-a modificat între ianuarie 2025 și ianuarie 2026, dar schimbările nu au mers toate în aceeași direcție. Cea mai mare creștere a fost înregistrată la recreere, sport și cultură, a cărei pondere a urcat cu 1,2 puncte procentuale într-un singur an. Restaurantele și serviciile de cazare au câștigat 0,3 puncte, iar educația 0,1 puncte procentuale.

Transportul a avut cea mai mare reducere a ponderii în buget, cu 0,4 puncte procentuale, chiar dacă rămâne una dintre cele trei mari categorii de consum. Cheltuielile pentru informație și comunicații au scăzut ca pondere cu 0,3 puncte procentuale. Aceste variații descriu distribuția relativă a bugetului și nu înseamnă automat că gospodăriile au cheltuit în valoare absolută mai puțini bani pentru fiecare dintre categoriile a căror pondere a scăzut.

Evoluția transportului vine după fluctuații puternice ale prețurilor în ultimii ani. În 2022, transportul s-a numărat printre categoriile care au avut cele mai mari creșteri de preț din UE, după care ritmul scumpirilor a coborât sub media generală în anii următori. În schimb, alte categorii care avuseseră creșteri mai moderate în 2022 au continuat să înregistreze scumpiri peste medie în perioada următoare.

Inflația generală în UE a fost de 2,5% în 2025, mult sub nivelul de 9,2% înregistrat în 2022. Scumpirile nu au fost însă distribuite uniform: serviciile de asigurări și financiare au avut în 2025 cea mai mare creștere dintre cele 13 categorii largi urmărite de Eurostat, de 5,3%, în timp ce prețurile pentru informație și comunicații au scăzut cu 1,7%. Diferențele dintre categorii influențează treptat și ponderea pe care acestea o ocupă în bugetul total al gospodăriilor.

Costurile cu locuința au și una dintre cele mai mari variații între statele membre. Datele privind nivelurile comparative ale prețurilor pentru 2024 arată că locuința, apa și energia erau cu cel puțin 70% peste media UE în Irlanda, Luxemburg și Danemarca, în timp ce în Bulgaria nivelul se situa cu 61% sub medie. Diferențele pentru alimente erau mai mici, de la 24% peste media UE în Luxemburg până la 22% sub medie în România.

Aceste diferențe de preț înseamnă că aceeași categorie poate avea o greutate diferită în bugetul unei gospodării în funcție de țară, venituri și nivelul local al prețurilor. Datele publicate la 2 septembrie descriu structura agregată pentru întreaga Uniune și nu presupun că fiecare gospodărie europeană cheltuiește exact 46% pentru cele trei categorii principale. Ele oferă însă o imagine asupra bunurilor și serviciilor care absorb cea mai mare parte a consumului populației la nivel european.

Eurostat folosește structura cheltuielilor gospodăriilor și pentru calcularea indicelui armonizat al prețurilor de consum, indicatorul utilizat pentru compararea inflației între statele membre. Categoriile în care populația cheltuiește mai mult primesc o pondere mai importantă în calcul, deoarece variațiile lor de preț au un impact mai mare asupra costului general al consumului.

Dincolo de distribuția bugetului, datele Eurostat arată că valoarea consumului individual efectiv pe locuitor în UE a crescut de la 26.360 de euro în 2024 la 27.480 de euro în 2025. Acest indicator include consumul gospodăriilor și este folosit pentru comparații privind bunăstarea materială, inclusiv după ajustarea diferențelor de preț dintre țări.

Diferențele rămân considerabile. În 2025, consumul individual efectiv pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare s-a situat la 163,7% din media UE în Luxemburg, în timp ce Ungaria era la 71,6%, Bulgaria la 72,3% și Letonia la 74,5%. Indicatorul arată diferențe în nivelul total al consumului disponibil populației și completează informația privind modul în care gospodăriile își distribuie cheltuielile între principalele categorii.

Datele privind structura bugetului gospodăriilor provin din ponderile utilizate pentru indicele armonizat al prețurilor de consum. Acestea reflectă importanța relativă a diferitelor categorii de bunuri și servicii în consumul gospodăriilor și permit observarea modificărilor de la un an la altul.

Eurostat a publicat analiza la 2 septembrie 2026 pe baza ediției Key figures on Europe 2026. Publicația reunește indicatori privind populația, condițiile de viață, economia, prețurile, consumul, afacerile, energia și mediul.