Europa are nevoie de infrastructură care să producă și să conecteze date biologice pentru dezvoltarea medicamentelor cu inteligență artificială, a susținut Liesbet Lagae, cercetătoare și directoare de programe pentru tehnologiile științelor vieții la imec. Într-o prezentare susținută la Bruxelles, în Comisia pentru sănătate publică a Parlamentului European, SANT, ea a explicat că datele din spitale trebuie completate cu informații experimentale despre funcționarea celulelor, proteinelor și țesuturilor.
Pe scurt
-
Imec propune dezvoltarea unei infrastructuri europene care să combine experimentele biologice, tehnologiile de măsurare și modelele de inteligență artificială pentru cercetarea medicamentelor.
-
Liesbet Lagae consideră că accesul insuficient la date relevante limitează modelele actuale. Informațiile clinice și cele generate în laborator îndeplinesc roluri complementare.
-
Propunerea urmărește colaborarea dintre cercetători, companii tehnologice, industria farmaceutică, întreprinderi de biotehnologie și startupuri.
-
Eurodeputații au întrebat cine ar controla datele și rezultatele, cum ar funcționa protecția prin brevete și cum pot fi gestionate erorile din datele de antrenare.
-
Prezentatoarea a susținut menținerea cerințelor de siguranță pentru autorizarea medicamentelor. Audierea nu a anunțat un nou program european de finanțare sau rezultate clinice care să valideze întreaga abordare.
Lagae a descris o direcție de cercetare cunoscută drept TechBio, în care tehnologiile de măsurare, analiza datelor și inteligența artificială sunt integrate în studiul proceselor biologice. Scopul este dezvoltarea unor modele capabile să ajute cercetătorii să înțeleagă bolile și să aleagă mai bine substanțele sau intervențiile care merită testate. Ea a precizat că modelele biologice actuale sunt în curs de maturizare și nu au încă nivelul de fiabilitate necesar pentru toate aceste obiective.
Una dintre dificultăți este natura informației de care au nevoie. Pentru a înțelege reacția unei celule sau efectul unei molecule, un model trebuie antrenat cu date produse prin experimente și măsurători relevante. Potrivit prezentatoarei, aceste informații sunt dispersate în laboratoare academice, spitale și companii farmaceutice, iar accesul la fragmente separate limitează capacitatea cercetătorilor de a construi modele mai complete.
Infrastructura propusă ar reuni instrumentele care generează date și sistemele care le folosesc pentru antrenarea modelelor. Lagae a descris o platformă de cercetare în care experimentele de laborator ar alimenta continuu modelele biologice, iar predicțiile acestora ar putea orienta noi experimente. Ea a folosit conceptul de biofoundry pentru această combinație între capacitate experimentală, automatizare și dezvoltare computațională.
În prezentare, cercetătoarea a oferit exemple din secvențierea ADN, înregistrarea activității neuronale și testarea toxicității cu ajutorul unor sisteme biologice miniaturizate. Aceste tehnologii produc tipuri diferite de informație despre organisme și despre reacția lor la intervenții. Un alt domeniu menționat a fost sinteza ADN, care poate susține cercetarea unor terapii celulare și genetice prin construirea și testarea unor structuri biologice proiectate.
Lagae a subliniat că aceste date experimentale completează informațiile clinice. Spațiul european al datelor privind sănătatea poate sprijini utilizarea datelor medicale pentru cercetare în cadrul regulilor sale, însă proiectarea unui model biologic presupune și informații care nu se găsesc în dosarul unui pacient. Măsurătorile despre proteine, celule sau țesuturi sunt necesare pentru întrebări de cercetare diferite de cele la care răspund observațiile clinice.
Propunerea prezentată Parlamentului privește și organizarea cooperării europene. Cercetătoarea a cerut reunirea partenerilor tehnologici, a companiilor farmaceutice și de biotehnologie și a întreprinderilor noi, folosind experiența colaborării din cercetarea semiconductorilor. În evaluarea sa, Europa poate sprijini infrastructura comună și legăturile dintre aceste domenii, pentru a păstra capacitatea de cercetare și dezvoltare a medicamentelor în Europa.
Controlul asupra datelor a fost una dintre întrebările centrale ale eurodeputaților. Lagae a avertizat că firmele care dețin datele și modelele pot dobândi o poziție importantă în viitoarea cercetare biologică și a cerut autorităților europene să analizeze implicațiile pentru pacienți și pentru industrie. Ea nu a indicat o singură soluție privind deținerea publică sau privată a datelor, dar a susținut că această alegere necesită atenție politică.
Eurodeputatul Ondřej Dostál a întrebat cum ar trebui privite rezultatele acestor sisteme din perspectiva brevetelor și a contribuției celor care furnizează date. Discuția a ridicat problema împărțirii valorii create între infrastructura de cercetare, dezvoltatorii modelelor și furnizorii de informații. Răspunsul prezentatoarei a explorat posibilitatea protejării unor invenții, fără ca audierea să stabilească o interpretare juridică generală asupra brevetabilității modelelor sau a rezultatelor lor.
András Kulja a întrebat cum pot fi gestionate distorsiunile din datele medicale, inclusiv cele legate de practicile de codificare a diagnosticelor, și cum se împacă accelerarea cercetării cu evaluarea efectelor pe termen lung. Lagae a considerat că utilizarea unor seturi mai ample de date ar putea ajuta la identificarea anumitor distorsiuni, precizând că această apreciere reflectă opinia sa și că nu este specialistă în organizarea spitalelor. Extinderea setului de date nu a fost prezentată ca o garanție că toate erorile dispar.
În privința autorizării, poziția sa a fost că medicamentele dezvoltate cu ajutorul inteligenței artificiale trebuie să îndeplinească cerințe de siguranță la fel de stricte. Beneficiul urmărit este o selecție mai bună a candidaților și reducerea investiției în proiecte care nu se dovedesc eficace. Această perspectivă de cercetare nu înlocuiește demonstrarea calității, siguranței și eficacității unui produs înainte de utilizarea sa clinică.
Imec este un centru de cercetare în nanoelectronică și tehnologii digitale care dezvoltă și instrumente pentru științele vieții. Activitatea prezentată în SANT urmărește folosirea tehnologiilor de măsurare și a capacității de calcul pentru probleme biologice și medicale, prin cooperarea dintre domenii cu infrastructuri și expertize diferite.
Dezbaterea a fost un schimb de opinii despre oportunități, limite și condițiile dezvoltării acestei cercetări. Nu a stabilit un buget european pentru infrastructura propusă, un calendar obligatoriu de realizare sau o procedură specială de autorizare a medicamentelor concepute cu inteligență artificială.