Rusia folosește imaginea de apărătoare a valorilor tradiționale și creștine pentru a câștiga influență și a adânci diviziunile din societățile democratice, au avertizat participanții la o conferință organizată de grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în Parlamentul European. Dezbaterea a pus în centrul atenției felul în care Kremlinul adaptează mesajele pentru publicuri diferite și invocă religia pentru a legitima războiul împotriva Ucrainei.
Pe scurt
-
Participanții au descris apelul Moscovei la valorile tradiționale ca instrument de influență. Potrivit organizatorilor, mesajele sunt adaptate pentru publicuri politice diferite, cu scopul de a adânci diviziunile din societățile democratice.
-
Sprijinul pentru războiul din Ucraina a fost invocat pentru a contesta imaginea Rusiei de apărătoare a creștinismului. Alexandr Vondra și Sergei Chapnin au criticat folosirea justificărilor religioase pentru legitimarea violenței.
-
Szatkowski a cerut expunerea obiectivelor Kremlinului și apărarea sensului valorilor invocate de acesta. Dezbaterea aparține unei conferințe a grupului ECR și nu echivalează cu o poziție adoptată de Parlamentul European.
Conferința, găzduită de eurodeputații Mariusz Kamiński și Rihards Kols, a reunit politicieni, cercetători și foști responsabili ai serviciilor de informații. Pentru organizatori, miza este contestarea unei apropieri pe care Moscova încearcă să o creeze între propriile obiective și convingerile conservatoare. Kamiński a susținut că patriotismul invocat de Vladimir Putin acoperă un proiect imperial, vizibil în Ucraina, iar religia și Biserica sunt folosite în interesul regimului.
Kols a descris o strategie în care mesajul se schimbă în funcție de publicul vizat: „Preia și abandonează orice narațiune se vinde cel mai repede pe piața pe care o vizează”, a spus el despre Rusia, potrivit relatării publicate de ECR. În aceeași logică, Tomasz Szatkowski, secretarul general al grupului și moderatorul conferinței, a afirmat că Moscova vizează atât cercuri pe care le-a calificat drept pseudoconservatoare, cât și segmente liberale și de stânga. Obiectivul comun, în evaluarea sa, este aprofundarea diviziunilor, chiar dacă argumentele folosite diferă.
Această adaptare apare și în al patrulea raport al SEAE privind manipularea informațiilor și ingerințele străine. Pentru perioada premergătoare alegerilor din Republica Moldova din 2025, Serviciul European de Acțiune Externă descrie mesaje care o prezentau pe Maia Sandu ca încălcând valorile tradiționale, prin teme legate de comunitatea LGBT+. Circulația unor asemenea conținuturi în limbi vest-europene sugerează, potrivit SEAE, că publicul vizat depășește electoratul local. Raportul explică și amplificarea prin mai multe conturi și platforme, destinată să sporească vizibilitatea și credibilitatea aparentă; aceasta nu dovedește, singură, schimbarea opțiunilor politice.
Războiul din Ucraina a fost principalul test invocat de vorbitori pentru pretenția Moscovei de a apăra creștinismul. Eurodeputatul Alexandr Vondra, fost ministru ceh al apărării, a pus în opoziție porunca de a nu ucide și susținerea efortului de război de către înalți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ruse. „Problema mai profundă este că morala creștină este subordonată ideologiei de stat”, a declarat el. Critica sa privește folosirea autorității religioase pentru justificarea acțiunilor statului.
Sergei Chapnin, autorul raportului Faith under Pressure, a dezvoltat aceeași contradicție prin sensul martiriului. În interpretarea sa, martirul acceptă să moară în loc să ucidă, în timp ce justificarea religioasă a războiului atribuită patriarhului Kirill inversează această relație. Argumentul său a vizat transformarea sacrificiului religios într-o legitimare a violenței. Cele două intervenții au legat astfel disputa despre valori de sprijinul pentru război, dincolo de mesajele destinate publicului occidental.
Influența prin intermediari este deja vizată de măsuri europene. La 15 decembrie 2025, Consiliul UE a sancționat 12 persoane și două entități pentru activități hibride rusești, inclusiv manipularea informațiilor și atacuri cibernetice. Printre entități s-a aflat Mișcarea Internațională Rusofilă, acuzată de Consiliu că amplifică la nivel mondial mesaje destabilizatoare în numele guvernului rus. Măsurile adoptate prevăd înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri la dispoziția celor vizați. Decizia oferă un exemplu de răspuns la rețelele de influență; nu stabilește, prin ea însăși, temeinicia tuturor afirmațiilor făcute la conferință.
Răspunsul propus de Szatkowski a fost ca democrațiile să expună obiectivele și consecințele acțiunilor Rusiei și să apere sensul valorilor pe care aceasta încearcă să și le însușească. Maciej Materka, fost șef al contrainformațiilor militare poloneze, a subliniat însă dificultatea combaterii mesajelor ostile în societăți deschise, care protejează libertatea de exprimare. Discuția a formulat astfel un apel politic și o problemă de securitate; conferința organizată de ECR nu reprezintă o poziție adoptată de Parlamentul European.