Verificarea cumpărătorilor și a comenzilor de material genetic sintetic, prevăzută în propunerea europeană privind biotehnologia, ar putea îngreuna accesul la ingrediente utilizabile pentru arme biologice, potrivit cercetătoarei SIPRI Miranda Smith. Eficiența acestor măsuri va depinde însă de capacitatea firmelor de a le aplica și de adaptarea controalelor la evoluția tehnologiei, avertizează ea.
Pe scurt
-
Furnizorii care vând produse biotehnologice vizate pe piața UE ar trebui să verifice cumpărătorii și nevoia legitimă a acestora, iar tranzacțiile suspecte ar fi refuzate și raportate.
-
Aparatele de sinteză a ADN-ului sau ARN-ului ar integra verificări pentru secvențele care prezintă motive de îngrijorare, iar aplicarea regulilor ar reveni autorităților naționale.
-
Potrivit Mirandei Smith, controalele pot îngreuna accesul anonim la material genetic periculos, dar nu elimină singure riscul dezvoltării armelor biologice. Pregătirea firmelor și actualizarea mecanismelor sunt condiții ale eficienței.
-
Regulamentul nu este adoptat. Parlamentul European indică orientativ 14 decembrie 2026 pentru examinarea în plen în primă lectură, dosarul fiind încă în așteptarea deciziei comisiilor competente.
Într-un interviu publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, Smith explică de ce o inițiativă concepută în principal pentru competitivitatea industriei include și obligații de biosecuritate. European Biotech Act urmărește să faciliteze transformarea cercetării în produse comerciale, dar capitolul privind prevenirea utilizării abuzive a biotehnologiei ar introduce cerințe comune pentru furnizorii care vând pe piața UE. Analiza SIPRI a fost publicată la 16 septembrie 2026.
Punctul de intervenție este accesul la materialul genetic. Potrivit cercetătoarei, producerea la comandă a ADN-ului a devenit mai accesibilă și mai ieftină, în timp ce verificarea comenzilor rămâne fragmentată. Același material poate servi unor cercetări legitime pentru diagnostic, tratament sau prevenirea bolilor și poate fi folosit abuziv. De aceea, controlul propus combină evaluarea produsului cu verificarea identității cumpărătorului și a nevoii sale legitime de a-l utiliza.
Furnizorii ar trebui să refuze tranzacțiile suspecte, iar obligațiile de raportare ar viza și piețele online. Propunerea Comisiei stabilește un termen de 24 de ore de la identificarea caracterului suspect pentru notificarea punctului național de contact. Pentru încălcări intenționate sau din neglijență, statele membre ar putea aplica amenzi de până la 5% din cifra de afaceri mondială totală a operatorului din exercițiul financiar precedent. Acestea sunt prevederi propuse, fără a constitui încă obligații aplicabile.
Controlul ar acoperi și aparatele de laborator care sintetizează ADN sau ARN. Smith subliniază că proiectul cere integrarea unui mecanism de verificare a secvențelor genetice care prezintă motive de îngrijorare. Statele membre ar desemna autorități pentru inspecții și controlul respectării regulilor. Eficiența sistemului ar depinde astfel atât de furnizorii de material genetic, cât și de echipamentele puse la dispoziția laboratoarelor și de supravegherea națională.
Definiția produselor vizate depășește o listă fixă de agenți biologici. Anexa propunerii include secvențe asociate unor agenți aflați pe liste internaționale de control, dar și secvențe pentru care dovezile științifice indică un potențial de a facilita provocarea deliberată a bolii sau a morții. Smith consideră această abordare importantă pentru surprinderea unor riscuri emergente, inclusiv a celor care nu sunt încă reflectate în listele existente.
Inteligența artificială accentuează nevoia de adaptare. Cercetătoarea arată că aceasta poate facilita proiectarea biologică și poate pune la încercare instrumentele de verificare. Ea păstrează însă o distincție esențială între proiectare și realizarea unei arme biologice. Competențele de laborator, accesul la materiale, producția la scară mai mare și utilizarea efectivă rămân obstacole semnificative. Verificarea materialului genetic poate interveni într-o etapă a procesului, fără să înlocuiască celelalte măsuri de prevenire.
Pentru urmărirea acestor evoluții, proiectul prevede un grup consultativ pentru biosecuritate. Potrivit explicațiilor lui Smith, acesta ar consilia Comisia inclusiv asupra riscurilor modelelor de IA utilizate în biologie și ar putea recomanda actualizări ale categoriilor controlate. Pentru modelele care intră sub incidența Regulamentului privind inteligența artificială, preocupările ar fi transmise grupului de experți prevăzut de acel regulament. Comisia ar putea modifica anexa prin acte delegate.
Smith vede în această reglementare a pieței și un instrument prin care statele UE și-ar putea consolida aplicarea obligațiilor din Convenția privind armele biologice și cu toxine. Obiectivul practic, explică ea, este să facă mai dificilă procurarea anonimă a materialului genetic potențial periculos. Cercetătoarea nu susține că legea ar putea împiedica orice actor hotărât să dezvolte o armă biologică.
Dosarul legislativ rămâne în examinare. Propunerea datează din decembrie 2025, iar Observatorul legislativ al Parlamentului European indică stadiul de așteptare a deciziei comisiilor competente și data orientativă de 14 decembrie 2026 pentru examinarea în plen în primă lectură. Calendarul nu echivalează cu adoptarea regulamentului.
„Dar, chiar dacă actul este adoptat, acesta nu este punctul final”, spune Smith în interviul SIPRI. Vor mai trebui stabilite detalii tehnice și modalități de aplicare, iar firmele vor avea nevoie de timp pentru adaptare și vor suporta costurile verificărilor. Ea avertizează că nu este clar în ce măsură companiile vizate, în special producătorii aparatelor de sinteză, cunosc cerințele discutate. Implicarea lor în pregătirea aplicării regulilor rămâne, în evaluarea sa, una dintre prioritățile imediate.