
Companiile europene care încearcă să reducă dependențele față de China se vor confrunta cu un cadru juridic chinez mai capabil să investigheze, restricționeze sau sancționeze acțiuni considerate dăunătoare securității economice a țării, susține un raport publicat de Mercator Institute for China Studies, MERICS. Autorii interpretează noile reglementări din 2026 drept trecerea de la reacții punctuale la un sistem mai instituționalizat, capabil să monitorizeze vulnerabilități, să protejeze tehnologii și lanțuri industriale și să răspundă măsurilor străine de de-risking sau control.
Formularea trebuie separată de obiectivele declarate de Beijing. Regulamentul Consiliului de Stat privind securitatea lanțurilor industriale spune că urmărește prevenirea riscurilor, creșterea rezilienței și protejarea stabilității economice și a securității naționale, iar Ministerul Comerțului prezintă noile proceduri de investigație drept instrumente pentru menținerea stabilității lanțurilor chineze și globale. Ideea că aceste instrumente formează o strategie de „anti-derisking” față de Europa este interpretarea MERICS asupra modului în care regulile pot fi utilizate, nu formularea oficială a autorităților chineze.
Pe scurt
-
Consiliul de Stat a creat în 2026 un mecanism coordonat pentru monitorizarea și protejarea securității lanțurilor industriale și de aprovizionare.
-
Ministerul Comerțului poate investiga state, organizații sau companii străine pentru anumite restricții sau întreruperi considerate dăunătoare lanțurilor chineze și poate propune măsuri comerciale, de investiții sau de acces la date.
-
Alte reguli din 2026 au întărit mecanismele de răspuns la aplicarea extrateritorială a legislației străine și controlul de securitate asupra investițiilor chineze în exterior.
-
MERICS consideră că aceste instrumente pot crește costul pentru firmele care încearcă să mute capacități de producție, cercetare sau aprovizionare în afara Chinei.
-
Raportul recomandă UE diversificare, stocuri pentru inputuri strategice, reguli împotriva dependenței de o singură țară și disponibilitatea de a folosi instrumente precum mecanismul anti-coerciție, dar acestea sunt recomandări ale autorilor, nu decizii noi ale instituțiilor europene.
Schimbarea cea mai concretă este Regulamentul nr. 834 al Consiliului de Stat privind securitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare. El instituie mecanisme de coordonare între ministere și administrațiile locale, cere monitorizarea riscurilor și urmărește să mențină sub control elemente considerate importante pentru funcționarea economiei și securitatea națională. Domeniul poate include materiale, tehnologie, finanțe, active, date, informații, personal, întreprinderi și proiecte.
În iunie, Ministerul Comerțului a transformat cadrul general într-o procedură concretă de investigație. MOFCOM poate deschide anchete atunci când consideră că un stat, o organizație internațională, o companie sau o persoană a impus restricții discriminatorii, a întrerupt relații comerciale normale ori a produs o amenințare materială la adresa lanțurilor chineze. Autoritatea poate solicita documente, organiza audieri, efectua verificări și, după investigație, poate propune restricții asupra comerțului, investițiilor, tranzacțiilor, circulației datelor sau altor activități.
Regulamentul prevede inclusiv posibilitatea unor măsuri împotriva entităților străine care întrerup fără un motiv considerat legitim tranzacțiile cu organizații chineze. MERICS vede aici o implicație directă pentru companii occidentale care își reorganizează furnizorii sau capacitățile de producție pentru a reduce riscurile geopolitice, deoarece o decizie comercială luată pentru respectarea unor norme occidentale poate fi evaluată simultan printr-un cadru chinez de securitate economică.
Alte două componente completează arhitectura. Regulamentul nr. 835, adoptat în aprilie, creează mecanisme împotriva a ceea ce Beijingul definește drept exercitarea necorespunzătoare a jurisdicției extrateritoriale de către state străine, iar noile reguli privind investițiile externe permit evaluarea de securitate a operațiunilor chineze care pot afecta securitatea națională. Regimul pentru investițiile externe prevede și obligații privind transferurile de tehnologie, date, capital și alte elemente asociate investițiilor.
MERICS leagă aceste reguli de instrumentele deja utilizate pentru grafit, pământuri rare, magneți, tehnologie pentru baterii și alte puncte vulnerabile ale lanțurilor globale. Raportul argumentează că Beijingul încearcă să elimine propriile „chokepoints” tehnologice, menținând în același timp controlul asupra sectoarelor în care China are poziții puternice. În această interpretare, export controls, monitorizarea investițiilor și instrumentele de retorsiune pot funcționa împreună și pot descuraja mutarea unor capacități în afara Chinei.
Autorii avertizează că răspunsul european are un cost economic real. Diversificarea furnizorilor, menținerea unor stocuri, semnarea unor contracte pe termen lung cu producători alternativi și construirea unor capacități redundante sunt, de regulă, mai scumpe decât aprovizionarea exclusiv din sursa cea mai eficientă. Din acest motiv, raportul spune că firmele individuale au un dezavantaj dacă investesc primele în reziliență, iar guvernele ar trebui să reducă această problemă prin reguli comune și sprijin pentru furnizori alternativi.
Printre recomandări se numără stocarea obligatorie a unor inputuri strategice, limitarea aprovizionării dintr-o singură țară, acorduri ferme de cumpărare pentru lanțuri considerate de încredere și îmbunătățirea accesului autorităților europene la informații despre expunerea companiilor în state cu risc ridicat. MERICS recomandă și menținerea unei capacități credibile de răspuns prin instrumentele comerciale și anti-coerciție ale UE, fără a abandona dialogul cu Beijingul pentru stabilirea unor zone de cooperare mai previzibile.
Uniunea Europeană și-a construit separat propria politică de securitate economică în jurul promovării competitivității, protejării infrastructurii și tehnologiilor sensibile și cooperării cu parteneri. Cadrul european include screeningul investițiilor străine și monitorizarea anumitor investiții externe, dar statele membre păstrează competențe importante în aplicarea instrumentelor.
Raportul MERICS nu calculează o pierdere industrială inevitabilă pentru Europa și nu poate prezice când sau împotriva cui vor fi folosite instrumentele chineze. Contribuția sa este identificarea unui risc de politică economică: reducerea unei dependențe față de China poate genera simultan costurile normale ale diversificării și riscul unor contramăsuri din partea unui stat care și-a extins capacitatea juridică și administrativă de a proteja propriile lanțuri.