Numai 91 dintre cele 172 de evaluări pe care un nou studiu pentru Parlamentul European le consideră relevante pentru întreprinderile mici și mijlocii conțin SME Test, instrumentul prin care Comisia ar trebui să examineze separat modul în care o inițiativă afectează firmele mici. În celelalte 81 de cazuri din eșantion, testul dedicat nu apare, ceea ce pune problema nu a existenței regulilor europene de evaluare, ci a aplicării lor consecvente înainte ca o propunere să ajungă în procesul legislativ.
Pe scurt
-
Studiul PE identifică 172 de evaluări relevante pentru IMM-uri și găsește un SME Test în numai 91 dintre ele.
-
Diferența înseamnă că 81 de evaluări considerate relevante în analiza autorilor nu conțin testul dedicat.
-
Actualul Better Regulation Toolbox al Comisiei include SME Test ca instrument distinct și cere ca impactul asupra IMM-urilor să fie examinat atunci când o inițiativă este relevantă pentru acestea.
-
Analiza trebuie să compare, pe cât posibil, costurile și beneficiile pentru IMM-uri cu cele pentru firmele mari și să acorde atenție separată microîntreprinderilor.
-
Absența unui SME Test formal nu dovedește, singură, că IMM-urile nu au fost menționate deloc într-o evaluare; constatarea studiului privește aplicarea instrumentului specific.
SME Test nu este conceput ca o simplă casetă bifată într-un formular. În metodologia Comisiei, procesul începe prin stabilirea relevanței unei inițiative pentru IMM-uri, continuă cu strângerea de informații despre companiile afectate și trebuie să ajungă la analiza costurilor și beneficiilor pentru firmele de diferite dimensiuni. Dacă sunt identificate efecte negative semnificative, evaluarea ar trebui să examineze dacă acestea pot fi reduse prin perioade de tranziție, cerințe simplificate, praguri, derogări sau o altă proiectare a măsurii, fără a compromite obiectivul urmărit de legislație.
Această diferențiere contează deoarece aceeași obligație nu are același cost economic pentru o companie cu câțiva angajați și pentru un grup care dispune de departamente juridice, IT și de conformitate. O cerință nouă de raportare poate presupune achiziția aceluiași software, consultanță sau timp administrativ indiferent de cifra de afaceri, ceea ce face ca partea fixă a costului să cântărească mult mai mult pentru microîntreprinderi. De aceea, cadrul Comisiei cere explicit ca analiza să distingă, atunci când este relevant, între firme mari și IMM-uri și chiar între diferitele clase de mărime din interiorul categoriei IMM.
Constatarea celor 91 de teste trebuie însă citită cu o limită importantă. Faptul că o evaluare nu conține SME Test în forma identificată de studiu nu înseamnă automat că niciun efect asupra firmelor mici nu a fost analizat în altă parte a documentului. Studiul semnalează o problemă de utilizare a instrumentului dedicat și, implicit, de trasabilitate: dacă evaluarea impactului asupra IMM-urilor este dispersată, incompletă sau nu apare sub mecanismul prevăzut de metodologia Comisiei, devine mai dificil de verificat dacă toate etapele testului au fost efectiv parcurse.
Tocmai aici apare diferența dintre o mențiune generală și un test complet. A spune că IMM-urile vor suporta costuri nu răspunde încă la întrebările pe care metodologia le cere: câte întreprinderi sunt afectate, ce tipuri de costuri vor suporta, dacă microîntreprinderile sunt lovite proporțional mai puternic, dacă efectele diferă între sectoare și dacă proiectarea regulii poate fi modificată pentru a reduce povara fără a-i pierde scopul.
Problema capătă o miză suplimentară în actuala agendă de simplificare a Comisiei. Executivul european și-a fixat obiectivul de a reduce cu cel puțin 25% povara administrativă existentă și cu 35% pentru IMM-uri și spune că SME Test și verificarea competitivității sunt aplicate sistematic în pregătirea noii legislații. În aprilie 2026, Comisia a anunțat și o nouă etapă a politicii de simplificare, cu evaluări de impact mai concentrate, revizuirea legislației existente și reducerea suprapunerilor sau cerințelor inutile.
Această agendă privește însă în principal ceea ce se întâmplă după ce povara de reglementare există deja. SME Test are o funcție diferită: ar trebui să intervină înainte, când o propunere este încă proiectată și costurile pot fi evitate sau redistribuite. Din acest motiv, lipsa testului dintr-o parte semnificativă a evaluărilor identificate de studiul PE ridică o problemă de prevenție a poverii administrative, nu numai de simplificare ulterioară.
Parlamentul European critică de mai mult timp aplicarea inegală a instrumentului. Încă din rezoluții anterioare, eurodeputații au cerut ca SME Test să apară sistematic în evaluările de impact și au insistat ca situația microîntreprinderilor să fie tratată separat, tocmai pentru că o exceptare sau un regim mai ușor nu poate fi decis în mod informat dacă efectele nu sunt măsurate înainte.
Noul studiu mută astfel discuția de la întrebarea dacă UE dispune de un mecanism pentru a proteja firmele mici de costuri disproporționate la o problemă mai concretă: cât de des este folosit mecanismul atunci când propria analiză arată că este relevant. Cele 91 de teste identificate în 172 de evaluări nu demonstrează că restul inițiativelor au produs efectiv costuri excesive pentru IMM-uri. Ele arată însă că existența unui standard metodologic nu garantează aplicarea lui în fiecare dosar în care impactul asupra firmelor mici merită analizat.
Pentru a transforma constatarea într-o evaluare a efectelor economice ar fi nevoie de un pas suplimentar: compararea dosarelor cu și fără SME Test, a costurilor estimate, a măsurilor de atenuare introduse și, ulterior, a costurilor reale suportate de companii după intrarea în vigoare a legislației. Cifra 91 din 172 măsoară aplicarea instrumentului în eșantionul studiului, nu eficiența finală a fiecărei reglementări și nici valoarea totală a poverii administrative suportate de IMM-urile europene.