Comisia propune controale cardiovasculare regulate în toate statele UE, de la tensiune la colesterol și glicemie

Comisia Europeană vrea ca verificarea riscului cardiovascular să devină o componentă regulată a prevenției în toate statele UE și propune pentru prima dată recomandări europene privind cine ar trebui testat, cât de des și ce indicatori ar trebui urmăriți. Propunerea pentru o recomandare a Consiliului include măsurarea tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului, controale mai frecvente pentru persoanele cu risc ridicat și posibilitatea ca screeningul să fie oferit inclusiv în farmacii, centre comunitare sau prin unități mobile.

Inițiativa a fost prezentată odată cu lansarea primei EU Screening Week, organizată între 28 septembrie și 4 octombrie. Comisia argumentează că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția simptomelor, într-un moment în care bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în UE, cu aproximativ 1,7 milioane de decese anual și circa 62 de milioane de persoane afectate.

Bolile cardiovasculare sunt atât principala cauză de deces, cât și una dintre principalele surse de dizabilitate în Uniunea Europeană. Comisia estimează că aproximativ 80% dintre aceste boli pot fi prevenite prin reducerea unor factori de risc precum hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, glicemia crescută și obezitatea. Cu toate acestea, mai puțin de jumătate dintre statele membre au în prezent controale cardiovasculare organizate, iar sistemele existente diferă considerabil de la o țară la alta.

Propunerea încearcă să creeze o bază comună fără a impune un model unic. Statele membre ar urma să-și construiască programele pe baza celor mai recente dovezi științifice și să le adapteze la structura populației, distribuția bolilor, diferențele dintre femei și bărbați și inegalitățile regionale de sănătate. Recomandarea nu este obligatorie și trebuie mai întâi discutată și adoptată de Consiliu.

Pentru persoanele sub 35 de ani, documentul scris al Comisiei recomandă cel puțin un control care să includă tensiunea arterială, glicemia și colesterolul. Dacă există antecedente familiale de boală cardiovasculară prematură sau moarte cardiacă subită ori alți factori de risc, urmărirea ar trebui individualizată. Pentru adulții între 35 și 64 de ani, Comisia recomandă controale sistematice cel puțin o dată la cinci ani și mai frecvente atunci când profilul individual indică un risc mai mare.

În grupa 35–64 de ani, evaluarea propusă este mai largă decât cele trei măsurători de bază. Comisia indică analiza factorilor legați de stilul de viață, funcția respiratorie, sănătatea reproductivă, sănătatea mintală și renală, indicele de masă corporală și circumferința taliei sau raportul dintre talie și înălțime, împreună cu istoricul medical și familial. Pentru persoanele de 65 de ani și peste sunt recomandate controale la fiecare trei până la cinci ani, care pot fi completate, atunci când este necesar, cu electrocardiogramă și verificarea pulsului pentru detectarea tulburărilor de ritm cardiac.

Comisia pune un accent separat pe accesul persoanelor care ajung mai greu la serviciile preventive. În loc ca verificările să depindă exclusiv de prezentarea pacientului într-o unitate medicală, recomandarea propune folosirea cabinetelor de medicină primară, farmaciilor și centrelor comunitare, precum și a unităților mobile care pot ajunge în zone rurale sau slab deservite. Scopul este reducerea diferențelor de acces atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Olivér Várhelyi, comisarul pentru sănătate și bunăstarea animalelor, a legat inițiativa de presiunea tot mai mare asupra sistemelor sanitare europene. În conferința de presă de la Bruxelles, el a indicat îmbătrânirea populației, creșterea bolilor cronice și deficitul de personal medical drept motive pentru trecerea de la un sistem concentrat predominant pe tratarea bolii la unul care identifică riscurile mai devreme. „Prevention should become a European reflex”, a spus Várhelyi.

Comisarul a atras atenția în special asupra hipertensiunii, diabetului, obezității și sedentarismului. Potrivit datelor prezentate de acesta, aproape jumătate din populația europeană are tensiune arterială ridicată, iar aproximativ jumătate dintre persoanele afectate nu știu acest lucru. El a mai spus că proporția persoanelor care trăiesc cu diabet a crescut cu 22% în Europa în ultimul deceniu și că, în unele țări, una din patru persoane cu diabet nu știe că are această afecțiune.

Digitalizarea este un alt element al planului. Propunerea permite utilizarea instrumentelor bazate pe date și inteligență artificială pentru identificarea mai precisă a persoanelor cu risc, analiza rezultatelor și personalizarea prevenției, însă Comisia precizează că aceste sisteme trebuie folosite pe baza dovezilor, sub supraveghere umană și în conformitate cu legislația europeană. Spațiul european al datelor privind sănătatea ar urma să faciliteze accesul profesioniștilor și pacienților la informațiile relevante și reutilizarea securizată a datelor pentru cercetare și dezvoltarea unor asemenea instrumente.

Un proiect separat, European Cardiovascular Health Data and AI Network, coordonat de European Society of Cardiology și finanțat cu aproximativ 20 de milioane EUR prin EU4Health, ar urma să conecteze date și expertiză cardiovasculară din mai multe țări și să contribuie inclusiv la dezvoltarea unor modele pentru utilizarea sigură a soluțiilor de inteligență artificială în sănătate.

Costul economic este unul dintre argumentele folosite de Comisie pentru extinderea prevenției. Bolile cardiovasculare generează, potrivit estimărilor prezentate, costuri de peste 282 de miliarde EUR anual în UE, inclusiv aproximativ 47 de miliarde EUR din pierderea productivității. Comisia citează evaluări potrivit cărora un euro investit în intervenții de sănătate publică bine concepute poate produce beneficii economice de până la 14 EUR, însă randamentul depinde de tipul intervenției și de modul în care aceasta este implementată.

Statele membre ar urma să primească sprijin pentru testarea și introducerea progresivă a recomandărilor. Comisia pregătește o nouă acțiune comună privind prevenția pe tot parcursul vieții prin EU4Health, iar Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Organizația Mondială a Sănătății vor primi finanțare europeană pentru două proiecte de asistență tehnică, în valoare de câte 2 milioane EUR. Un alt proiect, LENSES, prevăzut pentru sfârșitul lui 2027 și finanțat cu 1,6 milioane EUR, ar trebui să sprijine informarea populației și alfabetizarea în domeniul sănătății.

Prima EU Screening Week transformă recomandarea într-o campanie adresată direct publicului. Între 28 septembrie și 4 octombrie sunt programate activități locale în mai multe state, iar campania „Know Your Numbers” îi încurajează pe cetățeni să discute cu un profesionist medical despre tensiunea arterială, colesterol și glicemie. Campania propriu-zisă va fi lansată de Ziua Mondială a Inimii, pe 29 septembrie, și va continua pe parcursul anului 2027.

Inițiativa face parte din Safe Hearts Plan prezentat de Comisie în decembrie 2025, care stabilește obiectivul reducerii cu 25% a deceselor cardiovasculare premature până în 2035. Recomandarea privind controalele de sănătate reprezintă însă deocamdată o propunere adresată Consiliului. Frecvența exactă a controalelor, organizarea programelor și modul în care acestea vor fi integrate în sistemele sanitare vor depinde de forma finală adoptată și de aplicarea ulterioară la nivelul fiecărui stat membru.