Randamentele principalelor culturi de vară din Uniunea Europeană au coborât mult sub media ultimilor cinci ani după ce căldura extremă și deficitul de precipitații au schimbat radical perspectivele unui sezon agricol care începuse favorabil. Cele mai recente prognoze MARS ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei indică un randament al soiei cu 15% sub media 2021–2025, al porumbului verde cu 14% mai mic, al sfeclei de zahăr cu 11%, al porumbului boabe cu 8% și al cartofilor cu 7%. Datele reprezintă estimări privind randamentul pe suprafață, nu scăderi echivalente ale producției totale, iar JRC avertizează că pierderile de producție pot fi chiar mai mari în zonele în care culturile au fost abandonate pentru că recoltarea nu mai era economică.
Pe scurt
-
JRC estimează randamente ale soiei cu 15% sub media pe cinci ani, ale porumbului verde cu 14%, sfeclei de zahăr cu 11%, porumbului boabe cu 8% și cartofilor cu 7%.
-
Culturile de iarnă au fost afectate mai puțin deoarece mare parte din dezvoltarea lor se încheiase înaintea perioadei celei mai severe de căldură și secetă.
-
În zonele cele mai lovite, porumbul a ajuns la maturitate cu până la trei săptămâni mai devreme decât într-un sezon obișnuit, reducând perioada disponibilă pentru formarea producției.
-
Pajiștile și culturile pentru furaje s-au deteriorat, ceea ce pune presiune suplimentară asupra crescătorilor de animale prin reducerea hranei disponibile.
-
Miniștrii agriculturii au discutat măsuri țintite, flexibilitate și sprijin european pentru secetă, dar reuniunea nu a aprobat un nou mecanism sau o nouă alocare financiară.
Diferența dintre culturile de iarnă și cele de vară a fost determinată în mare măsură de momentul în care au venit condițiile extreme. Culturile de iarnă ajunseseră deja aproape de finalul ciclului de dezvoltare atunci când cele mai severe episoade de căldură și deficit de apă au lovit, astfel încât randamentele lor au rămas, la nivelul UE, apropiate de media ultimilor cinci ani. Porumbul, soia, cartofii și sfecla de zahăr se aflau însă în faze critice precum înflorirea, formarea boabelor și acumularea biomasei, ceea ce le-a făcut mult mai vulnerabile.
JRC descrie vara drept una caracterizată de un număr neobișnuit de mare de zile cu temperaturi de peste 35°C și de nopți tropicale, în paralel cu deficite severe de precipitații și diminuarea umidității din sol. Căldura a accelerat dezvoltarea și îmbătrânirea plantelor, reducând perioada în care acestea puteau forma boabe, tuberculi și știuleți. Modelele utilizate de centrul de cercetare arată că, în unele dintre regiunile cele mai afectate, porumbul a ajuns la maturitate cu până la trei săptămâni mai devreme decât în mod normal, iar în cazurile extreme culturile s-au uscat prematur și unele suprafețe nu au mai fost recoltate.
Deteriorarea nu se limitează la culturile destinate direct pieței alimentare. Pajiștile, care avuseseră inițial un început bun de sezon, au pierdut rapid din productivitate după perioadele prelungite de temperaturi ridicate și precipitații reduse. În unele regiuni creșterea ierbii aproape s-a oprit, în timp ce perspectivele pentru porumbul verde, important pentru furajarea animalelor, s-au deteriorat puternic. Pentru exploatațiile zootehnice, combinația înseamnă mai puțină pășune disponibilă imediat, mai puține rezerve pentru iarnă și o ofertă redusă de furaje provenite din porumb, iar JRC arată că unii fermieri au început deja să reducă efectivele.
Evaluarea din septembrie confirmă o deteriorare observată deja în lunile precedente. În august, JRC identifica Franța, sudul Germaniei, nordul și centrul Italiei, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și vestul României printre zonele cu efecte severe ale combinației dintre temperaturi ridicate și lipsa precipitațiilor. În vestul României, impactul fusese semnalat încă din iulie și se intensificase în august, cu perspective de randamente semnificativ reduse și posibilitatea unor pierderi locale foarte mari. Datele din acel buletin descriu situația regională de atunci și nu trebuie transformate automat în procente naționale pentru România în prognoza din septembrie.
Noul tablou agricol a intrat și pe agenda miniștrilor UE reuniți în Consiliul Agricultură și Pescuit. Deși unele state au raportat o ușoară stabilizare sau îmbunătățire a piețelor agricole, mai multe delegații au atras atenția asupra costurilor încă ridicate pentru îngrășăminte și energie, asupra prețurilor mai mici obținute de producători și asupra comprimării marjelor fermierilor. Seceta vine astfel peste presiuni economice deja existente, iar consecințele asupra veniturilor depind atât de pierderile fizice de recoltă, cât și de costurile de producție și de evoluția prețurilor.
Miniștrii au discutat posibilitatea unor măsuri țintite, a unei flexibilități mai mari în aplicarea instrumentelor agricole și a unui sprijin european pentru exploatațiile afectate de seceta severă, atât pe termen scurt, cât și pe termen mai lung. Consiliul nu a anunțat însă adoptarea unei noi scheme financiare sau distribuirea imediată a unor fonduri pentru această situație, astfel încât discuția trebuie separată de eventualele decizii ulterioare privind rezerva agricolă, derogări sau alte forme de sprijin.
Dezbaterea a mers dincolo de compensațiile pentru pierderile din această vară. Miniștrii au discutat și adaptarea practicilor agricole și a gestionării apei pentru a reduce vulnerabilitatea sectorului în fața fenomenelor meteorologice extreme. Consiliul a prezentat reziliența agriculturii la crize climatice și geopolitice drept una dintre temele comune ale discuției, alături de accesibilitatea îngrășămintelor și securitatea aprovizionării.
JRC plasează problema într-un orizont similar. Centrul de cercetare consideră că agricultura europeană va trebui să gestioneze simultan perioade de căldură și secetă, înghețuri târzii, precipitații abundente și inundații, iar unele dintre aceste fenomene sunt așteptate să devină mai frecvente sau mai severe pe măsură ce clima se încălzește. Printre răspunsurile indicate se află gestionarea mai bună a apei, consolidarea producției interne de proteine și detectarea mai rapidă a riscurilor prin monitorizare și prognoze agricole.
Comisia încearcă și să îmbunătățească precizia acestor avertizări. Echipa AGRI4CAST a JRC testează o metodă bazată pe imagini Sentinel-2 de înaltă rezoluție care permite monitorizarea separată a tipurilor de culturi, în locul urmăririi generale a vegetației. Primele rezultate sunt aplicate porumbului în ediția din septembrie a buletinului MARS și ar putea permite detectarea mai rapidă a degradării culturilor și estimarea mai timpurie a pierderilor.
Buletinul MARS este publicat lunar și combină observații satelitare, date meteorologice și prognoze, modele de creștere a plantelor, statistici agricole și evaluarea experților. Rolul său este de a oferi prognoze cantitative privind randamentele și de a sprijini deciziile de politică agricolă și transparența pieței, ceea ce înseamnă că cifrele din septembrie sunt prognoze actualizate pentru recolta din 2026, nu rezultate finale ale recoltării.