Sviatlana Tsikhanouskaya le-a cerut parlamentarilor români să creeze un grup dedicat Belarusului democratic și să îl conecteze la alianța internațională de grupuri parlamentare care cooperează cu forțele democratice belaruse. În intervenția sa la EU Parliamentary Democracy Forum de la Bruxelles, lidera forțelor democratice din Belarus a indicat explicit România, alături de Ungaria, Cipru, Grecia, Danemarca și Malta, printre țările în care dorește dezvoltarea unei asemenea structuri. Apelul vizează o cooperare politică cu opoziția democratică și este distinct de relația parlamentară oficială dintre România și Republica Belarus.
Pe scurt
-
Tsikhanouskaya a numit explicit România între statele în care solicită constituirea unui grup parlamentar „For a Democratic Belarus”.
-
Ea susține că grupuri de acest tip funcționează deja în 24 de parlamente și că inclusiv un nucleu de doi până la cinci parlamentari poate menține tema Belarusului pe agenda legislativului național.
-
Grupurile pot coopera prin alianța internațională „For a Democratic Belarus”, pot susține deținuți politici și pot construi legături instituționale cu forțele democratice belaruse.
-
Parlamentul României are deja un Grup parlamentar de prietenie cu Republica Belarus. Acesta reprezintă relația parlamentară bilaterală oficială și nu este aceeași structură cu grupul de sprijin pentru Belarusul democratic solicitat de Tsikhanouskaya.
-
Apelul nu reprezintă o decizie a Parlamentului European și nu obligă Parlamentul României să creeze o asemenea structură.
Tsikhanouskaya a formulat cererea în timpul unei discuții cu parlamentari europeni și naționali, după intervenția principală susținută la forumul organizat de Parlamentul European. Ea a prezentat cooperarea dintre parlamente drept unul dintre instrumentele prin care sprijinul politic pentru opoziția belarusă poate fi transformat într-o relație instituțională de durată, care să nu depindă exclusiv de declarații sau de momentele în care situația din Belarus revine în prim-planul agendei europene.
În enumerarea sa, lidera forțelor democratice belaruse a indicat Ungaria, Cipru, Grecia, Danemarca, Malta și România ca state în care ar dori crearea unor grupuri parlamentare dedicate Belarusului democratic. Ea a susținut că asemenea structuri funcționează deja în 24 de parlamente europene și a argumentat că nu este nevoie de un număr mare de membri pentru ca un grup să fie activ. Potrivit explicației sale, chiar și doi până la cinci parlamentari pot menține subiectul Belarusului pe agenda națională și pot construi contacte permanente cu reprezentanții forțelor democratice.
Afirmația privind cele 24 de parlamente este susținută și de materialele publicate de biroul Tsikhanouskaya despre Interparliamentary Alliance of Parliamentary Groups „For a Democratic Belarus”. Rețeaua este prezentată ca o platformă internațională care reunește grupuri din parlamente naționale și organisme parlamentare internaționale și care include în prezent peste 300 de parlamentari. Întâlniri ale alianței au avut loc în mai multe capitale europene, iar în 2026 a fost creat și un grup „For a Democratic Belarus” în cadrul Adunării Parlamentare a OSCE.
Pentru România există însă o diferență instituțională importantă. În structura oficială a Parlamentului României figurează un Grup parlamentar de prietenie cu Republica Belarus. Un asemenea grup face parte din mecanismele tradiționale de diplomație parlamentară bilaterală și este construit în raport cu statul belarus. Structura solicitată de Tsikhanouskaya are altă logică, fiind destinată cooperării cu forțele care contestă regimul condus de Aliaksandr Lukașenko și care promovează o tranziție democratică în Belarus.
Cele două tipuri de grup nu trebuie, prin urmare, confundate. Existența grupului româno-belarus nu înseamnă automat participarea României la alianța „For a Democratic Belarus”, iar apelul formulat la Bruxelles vizează tocmai crearea unei relații parlamentare distincte cu forțele democratice. În evidențele publice consultate ale Parlamentului României apare grupul bilateral cu Republica Belarus, în timp ce nu este identificată o structură separată cu denumirea și funcția celei solicitate de Tsikhanouskaya.
Lidera forțelor democratice belaruse a descris mai multe forme de activitate pe care aceste grupuri le pot avea. Printre ele se numără adoptarea de declarații și rezoluții, menținerea contactului cu reprezentanții opoziției, implicarea în campanii pentru deținuții politici, sprijinirea participării reprezentanților Belarusului democratic la organisme parlamentare internaționale și schimbul de expertiză privind reformele instituționale care ar putea fi necesare într-o eventuală tranziție politică.
Tsikhanouskaya a încurajat parlamentarii și să se alăture Alianței pentru Belarus Democratic și să dezvolte relații mai formalizate cu structurile opoziției. Ea a menționat posibilitatea unor memorandumuri de cooperare după modelul relației dezvoltate cu Parlamentul European. Mesajul său a fost că asemenea documente pot crea o bază mai stabilă pentru întâlniri, participarea reprezentanților belaruși la evenimente parlamentare și colaborarea asupra reformelor constituționale și democratice.
Parlamentul European are deja o relație instituțională dezvoltată cu forțele democratice belaruse. Sviatlana Tsikhanouskaya a fost primită în repetate rânduri de instituție, iar Parlamentul menține și o delegație pentru relațiile cu Belarus. În octombrie 2025, Tsikhanouskaya și Siarhei Tsikhanouski s-au adresat eurodeputaților într-o ședință solemnă, iar Parlamentul a continuat să trateze situația deținuților politici și activitatea opoziției democratice în contactele sale oficiale.
La forumul din septembrie, Tsikhanouskaya a cerut ca parlamentele naționale să dezvolte propriile mecanisme de cooperare. O parte importantă a intervenției sale s-a referit la deținuții politici și la posibilitatea ca parlamentarii să se implice în programe de sprijin individual sau să folosească situația acestora pentru a menține atenția publică asupra represiunii din Belarus. Numărul exact al persoanelor aflate în detenție și evoluția eliberărilor necesită surse specializate actualizate și nu trebuie deduse numai din intervenția de la forum.
Ea a cerut, de asemenea, extinderea prezenței forțelor democratice belaruse în organizații și adunări parlamentare internaționale. În iulie, în cadrul Adunării Parlamentare a OSCE, a fost lansat un grup „For a Democratic Belarus” format din parlamentari din mai multe state, un exemplu al modelului de cooperare pe care biroul Tsikhanouskaya încearcă să îl extindă.
Apelul către România nu produce în sine nicio modificare în structura Parlamentului României. Crearea unui grup dedicat Belarusului democratic ar necesita inițiativa parlamentarilor români și stabilirea unei forme de organizare și cooperare. Tsikhanouskaya nu a anunțat existența unui acord cu Camera Deputaților sau Senatul și nici constituirea iminentă a unui asemenea grup.
Importanța politică a intervenției constă tocmai în nominalizarea României. În locul unei cereri generale adresate tuturor parlamentelor europene, Tsikhanouskaya a identificat un număr restrâns de țări în care dorește ca actuala rețea parlamentară să fie extinsă și a plasat România între acestea. Eventuala reacție a parlamentarilor români va determina dacă apelul se transformă într-o nouă structură instituțională sau rămâne o solicitare formulată în cadrul forumului de la Bruxelles.