Eurodeputata austriacă Lena Schilling, care a relatat că a descoperit online imagini intime fabricate cu înfățișarea sa, cere Comisiei Europene și statelor membre să intervină împotriva deepfake-urilor sexualizate. Într-o conferință de presă la Strasbourg, ea a prezentat demersul inițiat împreună cu Terry Reintke, președinta grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, pentru aplicarea interdicției asupra aplicațiilor de „dezbrăcare” digitală și tragerea la răspundere a serviciilor care facilitează abuzul.
Pe scurt
-
Lena Schilling a vorbit public despre imaginile intime fabricate cu înfățișarea sa și cere intervenția Comisiei și a statelor membre. Inițiativa lansată împreună cu Terry Reintke are susținere transpartinică și urmărește să reducă povara pusă pe persoanele vizate.
-
Eurodeputații cer aplicarea interdicției din 2 decembrie 2026, autorități capabile să intervină, aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) și măsuri preventive din partea companiilor AI. Solicită și transpunerea anticipată a directivei privind violența împotriva femeilor.
-
Roberta Metsola a condamnat abuzurile în deschiderea plenului și a cerut guvernelor să pregătească aplicarea regulilor. Intervenția sa a pus accentul pe protejarea aleșilor în exercitarea mandatului și pe participarea femeilor la viața politică.
-
Studiul Agora explică mecanismele care facilitează abuzul, de la portrete publice asociate cu instrumente de generare la rezultate persistente în căutări. Aceste constatări susțin cererea de intervenție și asupra serviciilor care promovează ori găzduiesc materialele sau procesează plățile.
Schilling a povestit că a aflat despre cercetare și despre propria expunere după ce a fost contactată de Benjamin Shultz, cercetător la Agora Digitale Transformation. A descris șocul de a afla că pe internet circulă imagini nud pe care nu le făcuse și furia care a determinat-o să vorbească public. Printre materialele pe care le-a văzut, a spus că a recunoscut o fotografie de la o conferință de presă din perioada în care făcea activism pe tema emisiilor de CO₂.
Pentru eurodeputată, folosirea imaginilor femeilor fără consimțământ creează o formă de intimidare care poate influența decizia de a intra în politică sau de a se exprima public. „Violența este veche. Metoda este nouă. Scopul este umilirea, intimidarea și reducerea la tăcere a femeilor”, a declarat Schilling în comunicatul Verzilor/ALE. În conferința de presă, ea a insistat că femeile care candidează nu ar trebui să fie obligate să accepte riscul fabricării unor asemenea imagini ca pe un cost al participării la viața publică.
Inițiativa susținută de Schilling și Reintke a strâns 119 semnături într-o scrisoare adresată conducerii instituțiilor europene. Printre semnatari se află Iratxe García Pérez, Valérie Hayer, Manon Aubry și Martin Schirdewan, precum și eurodeputații români Dan Barna și Nicolae Ștefănuță. Documentul, datat 30 septembrie, cere Comisiei și guvernelor naționale să pregătească aplicarea regulilor și să intervină asupra platformelor și companiilor de inteligență artificială, astfel încât persoanele vizate să nu fie lăsate să urmărească singure fiecare imagine și fiecare link.
În deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a condamnat la rândul său abuzurile și a descris vizarea aleșilor prin asemenea materiale drept un atac asupra exercitării mandatului lor. Ea a cerut statelor membre să pregătească aplicarea interdicției, să întărească punerea în aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale și să transpună directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor. Metsola a adresat și un mesaj femeilor tinere care se gândesc la o carieră politică, afirmând că au locul lor în Parlament și că vor beneficia de sprijinul acestuia.
Prima cerere a semnatarilor privește aplicarea efectivă, din 2 decembrie 2026, a interdicției europene asupra aplicațiilor concepute pentru producerea imaginilor intime fără consimțământ. Aceștia solicită orientări clare din partea Oficiului pentru inteligență artificială și autorități naționale desemnate, cu resurse suficiente pentru a interveni. În conferință, Schilling a insistat asupra diferenței dintre anunțarea unei interdicții și existența unor autorități capabile să o aplice atunci când o persoană este vizată.
Demersul cere și folosirea instrumentelor deja disponibile prin Regulamentul privind serviciile digitale, cunoscut ca DSA, împotriva distribuirii, promovării și indexării conținutului intim neconsensual. Semnatarii solicită accelerarea investigației privind X/Grok și garanții tehnice eficiente din partea companiilor AI, pentru a preveni producerea materialelor. A patra cerere privește transpunerea anticipată a directivei privind combaterea violenței împotriva femeilor, care include distribuirea neconsensuală a imaginilor intime, inclusiv deepfake-uri. Termenul de transpunere este 14 iunie 2027, distinct de data aplicării interdicției asupra aplicațiilor.
Reintke cere ca platformele să simplifice și să accelereze eliminarea imaginilor și videoclipurilor intime neconsensuale, iar intervenția autorităților să vizeze modelul comercial al serviciilor care facilitează această violență. „Nu poate fi lăsat în seama persoanelor afectate să se asigure că imaginile și videoclipurile degradante sunt eliminate. Platformele trebuie să își asume responsabilitatea și să răspundă pentru acțiunile lor”, a declarat ea în comunicatul grupului.
Studiul Agora Digitale Transformation, prezentat în aceeași conferință de presă, estimează că aproximativ una din șase femei membre ale Parlamentului European apare în imagini sexualizate manipulate sau este asociată cu site-uri și rezultate de căutare din acest domeniu. Auditul a verificat numele celor 720 de eurodeputați pe 200 de domenii, între 26 și 30 septembrie. Expunerea documentată include atât imagini active, cât și folosirea numelor și portretelor pentru promovarea instrumentelor care le pot fabrica.
Unul dintre mecanismele descrise de Shultz este folosirea unor pagini care afișează fotografii publice, biografii ori conturi sociale alături de un buton ce trimite către o aplicație de „dezbrăcare”. O asemenea pagină poate facilita abuzul fără să găzduiască ea însăși imaginea falsificată. Cercetătorii au identificat și rezultate care persistă în motoarele de căutare după eliminarea unor domenii. De aici, propunerea lor ca intervenția să ajungă și la serviciile de căutare, găzduire și plăți, pentru ca eliminarea unui material să nu lase neatinsă infrastructura care facilitează producerea și circulația altora.
Schilling a precizat că, în această etapă, cere statelor să își pregătească autoritățile, fără să solicite deschiderea imediată a unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. A avertizat însă că lipsa de acțiune trebuie să aibă consecințe dacă statele nu își îndeplinesc obligațiile până la aplicarea interdicției. Pentru ea, protecția trebuie să poată fi invocată și de femeile din afara politicii: în conferință a vorbit despre fete care pot fi umilite de colegi prin asemenea instrumente și despre femei care ar trebui să poată publica o fotografie sau candida fără această teamă.