Guvernul Republicii Moldova a aprobat pachetul de politică fiscală și vamală pentru 2027, construit pe ideea reducerii poverii asupra muncii și a capitalului păstrat pentru dezvoltarea companiilor și a unei contribuții mai mari din dividende, sectorul financiar, jocurile de noroc și anumite forme de consum. Premierul Vasile Tofan a explicat ulterior la Bruegel că Guvernul încearcă să schimbe structura fiscală astfel încât munca și investițiile să fie descurajate mai puțin, în timp ce alte baze de impozitare să aducă venituri suplimentare. Pachetul a trecut de Guvern, dar procesul parlamentar rămâne o etapă distinctă, iar executivul a indicat că prevederile mai pot fi corectate între lecturile din Parlament.
Pe scurt
-
Scutirea personală anuală ar urma să crească de la 29.700 la 40.020 lei, reducând baza impozabilă pentru veniturile persoanelor fizice.
-
Cota de 0% pentru profitul nedistribuit este prelungită până în 2029, iar pragul de eligibilitate pentru facilitate crește de la 100 la 200 milioane lei.
-
Impozitul pe dividende crește de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu 2027, iar pentru veniturile din activități financiare și de asigurări este propusă temporar o cotă de 18%.
-
Pachetul introduce sau majorează taxe pentru jocuri de noroc și alte produse, în timp ce păstrează cote reduse de TVA pentru o parte dintre produsele de bază și introduce reguli diferențiate pentru energie.
-
Tofan a estimat la Bruegel că reforma ar putea aduce venituri suplimentare de aproximativ 1,5% din PIB. Documentarea disponibilă nu precizează suficient anul de referință, scenariul macroeconomic sau calculul care stă la baza acestei cifre.
Pachetul aprobat de Guvern la începutul lunii septembrie este versiunea rezultată după consultările lansate în august cu mediul de afaceri, sindicatele, autoritățile locale și contribuabilii. Executivul spune că obiectivul este un sistem fiscal mai simplu, mai predictibil și mai favorabil investițiilor, concomitent cu creșterea veniturilor din sectoare și activități asupra cărora Guvernul dorește să mute o parte din povara fiscală. În discuția de la Bruegel, Tofan a prezentat această schimbare drept parte a transformării mai ample a modelului economic al Republicii Moldova și a legat-o de obiectivul atragerii investițiilor și al creșterii productivității. 2EU-20261005-CJUE-COM_dosar_v03…
Pentru persoanele fizice, una dintre cele mai vizibile schimbări este majorarea scutirii personale anuale. În versiunea aprobată de Guvern, aceasta crește de la 29.700 la 40.020 lei, iar scutirea personală majoră urmează să ajungă la același nivel. Măsura reduce partea din venit asupra căreia se calculează impozitul și este prezentată de executiv drept un instrument pentru diminuarea poverii asupra muncii și stimularea angajării formale.
Este importantă aici diferența dintre proiectul prezentat inițial în august și forma aprobată ulterior de Guvern. Prima prezentare vorbea despre o scutire de 40.000 lei, în timp ce versiunea aprobată indică 40.020 lei. Pentru articol trebuie folosită valoarea din forma mai recentă aprobată de executiv, nu cifra rotunjită din prezentarea inițială.
În cazul companiilor, Guvernul continuă facilitatea fiscală prin care profitul nedistribuit poate beneficia de cota de 0%. Forma aprobată prelungește mecanismul până în 2029 și mărește pragul de eligibilitate de la 100 la 200 milioane lei, ceea ce extinde accesul către companii mai mari. Logica prezentată de Tofan este ca firmele să aibă un stimulent pentru a păstra capitalul în companie și a-l utiliza pentru echipamente, extindere, stocuri sau alte investiții, în loc să îl distribuie imediat către acționari.
Și aici formularea trebuie diferențiată de mesajul politic inițial. În august, Guvernul a vorbit despre „profit reinvestit”, iar în comunicarea asupra formei aprobate din septembrie apare formularea juridic mai precisă privind cota de 0% pentru profitul nedistribuit. Până la lectura textului final adoptat de Parlament, nu este justificată extinderea facilității prin interpretare la toate formele de profit sau la toate companiile. Dosarul de documentare atrage explicit atenția că nu trebuie prezentat un „impozit zero” generalizat.
În paralel cu această facilitate, Guvernul vrea să taxeze mai mult distribuirea capitalului către acționari. Cota aplicată dividendelor crește de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu 2027. Tofan a explicat această combinație prin intenția de a încuraja păstrarea banilor în întreprinderi pentru investiții și de a impozita mai mult momentul în care capitalul este retras și distribuit.
Forma aprobată clarifică și regimul câștigurilor de capital față de prezentarea inițială din august. Cota rămâne la 12%, dar mecanismul prin care baza era redusă cu 50% este eliminat, astfel încât impozitarea se aplică integral conform noilor reguli. Această diferență contează deoarece prezentarea inițială putea lăsa impresia unei simple majorări a cotei de la 6% la 12%, în timp ce forma aprobată de Guvern descrie mai precis schimbarea bazei efective de impozitare.
Sectorul financiar este unul dintre domeniile de la care Guvernul așteaptă o contribuție mai mare. Pentru 2027 este prevăzută temporar o cotă de 18% pentru veniturile din activități financiare și de asigurări, în locul nivelului standard aplicabil în alte situații. Executivul justifică măsura prin nevoia de a distribui diferit povara fiscală și de a genera venituri suplimentare într-un moment în care statul trebuie să finanțeze salarii, pensii și alte cheltuieli publice.
Pachetul majorează și contribuția unor produse și activități pe care Guvernul le asociază cu costuri sociale sau de sănătate. Pentru jocurile de noroc și loterii este propusă o taxă de 6% aplicată sumelor depuse pentru joc sau prețului biletelor, iar politica fiscală include modificări ale accizelor și taxării pentru tutun, produse de vaping și alte categorii. Aceste măsuri sunt prezentate drept contrapondere la reducerile și facilitățile acordate muncii și investițiilor.
TVA reprezintă una dintre componentele unde Guvernul a modificat abordarea după consultări. Cota redusă de 8% este menținută pentru mai multe produse de strictă necesitate, iar forma aprobată introduce sau păstrează cote diferențiate pentru alte produse agricole și alimentare. Pentru sectorul HoReCa, cota urmează să crească de la 8% la 12%, rămânând sub cota standard.
Pentru energie, Guvernul a ales o aplicare diferențiată și amânată până după sezonul rece. Din 1 aprilie 2027, pentru consumul casnic de gaze naturale este prevăzută cota de 8% pentru primii 150 de metri cubi consumați lunar la un punct de consum, iar cantitatea care depășește plafonul intră la cota standard. Pentru energia electrică este păstrată facilitatea de 0% pentru primii 100 kWh per loc de consum, în timp ce consumul suplimentar este tratat diferit. Scopul declarat este protejarea consumului de bază fără menținerea acelorași facilități pentru volume mai mari.
În intervenția de la Bruegel, Tofan a legat aceste modificări de o schimbare mai amplă a structurii taxării. Premierul a descris intenția de a reduce povara asupra muncii și investițiilor și de a recupera venituri prin taxarea mai accentuată a consumului sau a altor baze fiscale. El a invocat și modelul estonian în discuția privind momentul impozitării profitului și capitalului păstrat în companie.
Tofan a afirmat în aceeași discuție că reforma fiscală presupune venituri suplimentare de aproximativ 1,5% din PIB. Cifra este importantă deoarece arată că Guvernul nu prezintă pachetul doar ca pe o reducere de taxe, ci ca pe o redistribuire a poverii fiscale care ar trebui, în ansamblu, să mărească veniturile. Dosarul nu conține însă raportul de impact care să permită verificarea independentă a acestei estimări și nu clarifică suficient dacă procentul reprezintă un efect anual net, anul de bază sau scenariul macroeconomic utilizat.
Din acest motiv, cifra de 1,5% din PIB trebuie atribuită premierului și nu transformată într-o sumă în euro printr-un calcul aproximativ. Unele măsuri au estimări bugetare individuale, dar adunarea lor nu ar reproduce neapărat efectul net al întregului pachet, deoarece acesta include simultan reduceri de venituri, majorări, schimbări de baze fiscale și efecte comportamentale. Dosarul avertizează explicit că estimarea orală nu trebuie convertită mecanic într-o valoare absolută fără anul și scenariul bugetar relevant.
O eventuală cotă unică de TVA pentru toate categoriile nu face parte din pachet ca schimbare imediată. Tofan a spus la Bruegel că o asemenea uniformizare poate fi o direcție pe termen mai lung, dar că Guvernul nu este pregătit să o introducă în prezent. Forma aprobată păstrează, dimpotrivă, mai multe cote și tratamente diferențiate, tocmai pentru a proteja anumite produse și categorii de consum.
Statutul juridic al pachetului trebuie de asemenea păstrat clar. Guvernul l-a aprobat la 8 septembrie, iar Tofan a spus atunci că eventualele probleme pot fi corectate între lecturile parlamentare. Aprobarea de către executiv nu este echivalentă cu adoptarea definitivă a tuturor modificărilor ca lege, iar forma finală poate fi modificată în procedura legislativă.
Pentru contribuabili, efectele exacte vor depinde astfel de textul adoptat definitiv și de datele de intrare în vigoare ale fiecărei măsuri. Pachetul aprobat de Guvern oferă însă o imagine clară asupra direcției urmărite pentru 2027: o bază neimpozabilă mai mare pentru persoanele fizice, stimulente pentru capitalul păstrat în companii și o fiscalitate mai ridicată asupra unor forme de distribuire a capitalului, activități și consumuri.
În contextul mai larg al integrării europene, Tofan prezintă reforma fiscală drept parte a modificării modelului economic al Republicii Moldova, care ar trebui să se bazeze mai mult pe investiții, productivitate și capital local. Această ambiție nu poate fi evaluată numai din modificarea cotelor de impozitare, iar efectele asupra investițiilor, ocupării și veniturilor bugetare vor putea fi măsurate abia după adoptarea finală și implementarea pachetului.