Stânga acuză folosirea excesivă a forței la protestele elevilor din Franța, iar Comisia cere intervenții proporționale și legale

Protestele elevilor și studenților din Franța au ajuns în centrul unei dispute europene după cazuri grave de adolescenți răniți în timpul intervențiilor forțelor de ordine și după mii de rețineri efectuate în contextul violențelor care au însoțit o parte a manifestațiilor. Manon Aubry, eurodeputată franceză și copreședintă a Grupului Stângii din Parlamentul European, acuză autoritățile de folosirea disproporționată a forței, în timp ce Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, spune că dreptul la protest pașnic trebuie protejat, dar că ordinea publică este în primul rând responsabilitatea autorităților franceze.

Disputa a ajuns în Parlamentul European pe 5 octombrie, după ce eurodeputații au acceptat introducerea pe ordinea de zi a unei dezbateri privind escaladarea violențelor din jurul protestelor liceenilor din Franța. Procedura parlamentară este intitulată oficial „Escalating student riots in France: arson attacks on schools, assaults against firefighters, police officers and teachers, including in La Ciotat, and the role of far-left parties in inciting violence”. Titlul reflectă formularea procedurii inițiate în Parlament și nu constituie, în sine, o constatare că întreaga mișcare a elevilor este violentă sau coordonată de partide politice.

Pozițiile din plen au fost puternic polarizate. Unii eurodeputați au insistat asupra incendiilor, degradărilor, atacurilor asupra polițiștilor, pompierilor și personalului școlar și au acuzat extrema stângă de instrumentalizarea protestelor. Alții au cerut separarea actelor de violență de revendicările mai largi ale elevilor privind lipsa profesorilor, clasele aglomerate, degradarea clădirilor și accesul la universitate.

Comisia a încercat să delimiteze cele două probleme. Mînzatu a spus că menținerea ordinii publice și securitatea internă sunt, potrivit tratatelor, responsabilități în primul rând naționale și că situația trebuie gestionată prin procesul democratic francez. Ea a salutat dialogul început de guvern cu elevii și comunitatea școlară și a spus că executivul european poate rămâne în contact și oferi sprijin dacă acesta este solicitat.

În același timp, vicepreședinta executivă a Comisiei a afirmat că dreptul la întrunire pașnică este o libertate fundamentală în Uniunea Europeană și că autoritățile au obligația de a o respecta. Mesajul formulat în plen a fost că fiecare stat are dreptul să aplice legea, iar fiecare manifestant are dreptul să se aștepte la o intervenție polițienească proporțională și conformă legii.

Comisia a condamnat și violența îndreptată împotriva polițiștilor, jandarmilor, pompierilor, paramedicilor și altor membri ai serviciilor de intervenție. Mînzatu a insistat că nicio revendicare nu justifică violența și că elevii trebuie să poată merge la cursuri în siguranță, iar profesorii și personalul școlilor trebuie să își poată face meseria fără intimidări sau atacuri.

Pe 6 octombrie, Stânga a revenit asupra subiectului într-o conferință de presă. Martin Schirdewan, eurodeputat german și copreședinte al grupului, a declarat că Stânga susține protestele și a legat mobilizarea de reducerile din educație și universități și de problema mai largă a costului vieții.

Manon Aubry a formulat acuzația cea mai dură privind intervenția poliției. Ea a invocat cazurile unor adolescenți care și-au pierdut o mână sau vederea la un ochi ori au suferit leziuni grave la maxilar și a cerut instituțiilor europene să acorde atenție modului în care sunt gestionate manifestațiile.

O parte importantă a acestor cazuri poate fi acum documentată independent de declarațiile politice ale Stângii. La Lens, pe 5 octombrie, un elev de 15 ani și-a pierdut o mână în urma exploziei unei grenade în timpul unei intervenții a CRS în apropierea liceului Auguste-Béhal. Procurorul din Béthune a încredințat Inspectoratului General al Poliției Naționale o anchetă pentru stabilirea cronologiei exacte și a legăturii dintre intervenție și mutilarea suferită de adolescent.

Contextul intervenției este de asemenea contestat și trebuie păstrat. Prefectul din Pas-de-Calais a declarat că polițiștii interveniseră după ce obiecte au fost aruncate spre forțele de ordine. Stabilirea faptelor și a eventualei răspunderi individuale aparține anchetei, astfel încât cazul nu poate fi prezentat în acest moment drept o constatare judiciară de violență ilegală a poliției.

La Tours, un elev de 16 ani a pierdut vederea la un ochi. Adolescentul și martorii au atribuit rana unui proiectil tras cu un lansator de mingi de apărare, iar examinările medico-legale au indicat leziuni compatibile cu această explicație, potrivit informațiilor comunicate de procuror. Cazul face de asemenea obiectul unei investigații a IGPN.

Un alt adolescent, de 14 ani, a suferit fracturi grave ale maxilarului la Saint-Ouen-l’Aumône după ce a fost lovit în timpul unei intervenții. Și în acest caz sunt investigate circumstanțele folosirii armamentului poliției.

Până la 5 octombrie, zece anchete judiciare privind incidente produse în timpul mobilizării fuseseră încredințate IGPN, potrivit unui bilanț al cazurilor realizat de presa franceză pe baza informațiilor parchetelor. Faptul că există anchete nu stabilește vinovăția polițiștilor implicați, dar arată că acuzațiile privind folosirea forței nu se bazează exclusiv pe afirmațiile unui grup politic european.

În același timp, protestele au fost însoțite de acte grave de violență și distrugere. Ministerul francez al Justiției a raportat la 5 octombrie că, de la începutul violențelor produse „în marja mișcării de protest a liceenilor”, 5.060 de persoane fuseseră plasate în custodia poliției. 4.406 dintre acestea, echivalentul a 87%, erau minori.

Potrivit aceluiași bilanț, 1.802 persoane făceau obiectul unor proceduri judiciare, dintre care 1.483 minori, iar 14 persoane fuseseră plasate în arest preventiv. Alte 1.376 de cazuri au primit măsuri alternative urmăririi penale, în timp ce 790 de proceduri au fost clasate fără continuarea urmăririi.

Formularea Ministerului Justiției este relevantă pentru delimitarea faptelor: comunicatul se referă la violențe urbane produse în marja mișcării liceenilor și menționează atacuri asupra forțelor de ordine și personalului din educație, precum și degradarea școlilor și a mobilierului urban. Acest bilanț nu permite clasificarea tuturor participanților la proteste drept persoane implicate în violențe.

Ministerul Educației a început în paralel să răspundă revendicărilor care au alimentat mobilizarea. Pe 6 octombrie, autoritățile au deschis o consultare națională, disponibilă până la 23 octombrie, în care elevii sunt invitați să descrie problemele cu care se confruntă și schimbările pe care le consideră necesare.

Guvernul a stabilit cinci direcții de lucru: asigurarea efectivă a cursurilor, îmbunătățirea clădirilor școlare împreună cu autoritățile regionale, organizarea mai bună a zilelor de școală, creșterea transparenței sistemului Parcoursup pentru accesul la învățământul superior și crearea unor mecanisme prin care opiniile elevilor să producă răspunsuri concrete.

Premierul Sébastien Lecornu a cerut primele decizii până la sfârșitul lunii octombrie și precizarea costurilor, finanțării și calendarului pentru măsurile propuse. Guvernul a cerut în același timp reluarea cursurilor în toate unitățile unde situația de securitate și starea clădirilor o permit.

Această reacție este importantă și pentru poziția Comisiei. Mînzatu a spus în Parlament că executivul european salută dialogul deschis de guvern cu elevii și comunitatea educațională. Comisia nu a cerut declanșarea unei proceduri europene împotriva Franței și nici nu a afirmat că autoritățile franceze au încălcat dreptul UE prin gestionarea protestelor.

Afirmația Stângii potrivit căreia reducerile din educația franceză sunt rezultatul restricțiilor bugetare venite de la Bruxelles trebuie de asemenea tratată separat. Aubry a făcut această legătură în declarația sa din 6 octombrie, dar materialele disponibile pentru această știre nu demonstrează o relație cauzală directă între regulile fiscale europene și fiecare reducere de personal, investiție sau cheltuială din sistemul francez de educație.

Problemele ridicate de elevi au surse naționale și locale concrete, inclusiv posturi de profesori neocupate, numărul elevilor din clase, starea infrastructurii și funcționarea Parcoursup. Politica fiscală europeană poate face parte din dezbaterea mai largă privind spațiul bugetar al Franței, dar nu poate fi prezentată drept cauza directă a fiecăreia dintre aceste probleme numai pe baza afirmației unui grup politic.

Disputa din Parlament privește astfel trei probleme diferite care nu trebuie confundate. Prima este legitimitatea revendicărilor elevilor și capacitatea autorităților de a răspunde problemelor din sistemul educațional. A doua este violența produsă în jurul unor manifestații și răspunderea celor care atacă persoane sau distrug bunuri. A treia este folosirea forței de către poliție și întrebarea dacă fiecare intervenție a respectat principiile necesității și proporționalității.

Poziția Comisiei este că aceste principii trebuie aplicate simultan. Manifestanții pașnici au dreptul să protesteze și să primească o intervenție legală și proporțională, iar polițiștii, profesorii, pompierii și ceilalți participanți au dreptul să fie protejați împotriva violenței.

Anchetele deschise în Franța vor fi esențiale pentru stabilirea faptelor în cazurile celor mai grave răni. Până la concluziile lor, acuzațiile de violență ilegală împotriva unor polițiști individuali trebuie prezentate ca acuzații investigate, nu ca verdicte.

În același timp, amploarea măsurilor judiciare și numărul mare de minori implicați transformă criza într-o problemă care depășește simpla confruntare dintre un partid și guvern. Guvernul francez încearcă acum să combine reluarea cursurilor și răspunsul penal la violențe cu un proces de consultare asupra condițiilor care au produs mobilizarea.