Parlamentul cere acces pentru școlile dezavantajate în viitoarele alianțe școlare europene

Parlamentul European a cerut ca viitoarele alianțe școlare europene să fie construite astfel încât școlile din zone dezavantajate, regiunile cu o capacitate administrativă mai redusă și elevii cu mai puține oportunități să poată participa efectiv, nu să rămână în afara rețelelor transfrontaliere care vor beneficia cel mai mult de cooperarea europeană. Rezoluția adoptată la 8 octombrie cu 443 de voturi pentru, 98 împotrivă și 47 de abțineri cere ca viitorul program să combine îmbunătățirea competențelor de bază cu educația civică, competențele democratice, alfabetizarea media, gândirea critică și cunoașterea Uniunii Europene și a valorilor sale.

Ideea alianțelor este ca școlile și autoritățile educaționale din state diferite să lucreze în rețele stabile, astfel încât cooperarea europeană să nu se reducă la deplasarea individuală a unui elev sau profesor pentru câteva zile sau luni. Parlamentul vrea ca aceste rețele să permită profesorilor să dezvolte împreună metode și materiale, să testeze soluții care pot fi preluate de alte școli și să creeze oportunități de mobilitate pentru elevi și personal. Obiectivul declarat este îmbunătățirea rezultatelor educaționale și a competențelor de bază, dar și pregătirea elevilor pentru schimbările tehnologice și pentru competențele de care vor avea nevoie ulterior pe piața muncii și în viața civică.

Pentru eurodeputați, designul programului va determina însă cine beneficiază efectiv. Rezoluția cere măsuri specifice de informare și sprijin pentru școlile din comunități dezavantajate și pentru elevii care au mai puține oportunități, precum și un echilibru geografic care să permită participarea regiunilor mai puțin reprezentate sau cu resurse administrative reduse. Parlamentul cere și includerea unor trasee educaționale diferite, de la învățământul general la educația și formarea profesională, alături de școli cu profiluri speciale precum sportul sau artele. Astfel, alianțele nu ar trebui să devină o rețea accesibilă în principal școlilor care au deja experiență Erasmus+, personal dedicat proiectelor europene și capacitatea de a găsi parteneri internaționali.

Educația civică reprezintă o altă diferență importantă față de o abordare centrată exclusiv pe rezultatele la matematică, lectură sau științe. Parlamentul cere ca programul să includă competențe democratice, alfabetizare media, gândire critică, cunoașterea UE și a valorilor europene. Nela Riehl, eurodeputată Greens/EFA din Germania și raportoarea dosarului, a argumentat că experiența cooperării europene ar trebui să înceapă înainte de perioada universitară și că rețelele transfrontaliere pot aduce această dimensiune direct în școli.

Rezoluția Parlamentului nu lansează ea însăși alianțele și nu deschide un apel la proiecte. Comisia este așteptată să prezinte în noiembrie un program-pilot în cadrul viitorului său pachet pentru educație, cu accent pe cooperarea transfrontalieră pentru competențe de bază și mobilitatea elevilor și profesorilor. Responsabilitatea principală pentru organizarea sistemelor de educație rămâne la statele membre, astfel încât instrumentul european ar urma să completeze politicile naționale și să ofere infrastructura pentru cooperare între școli, nu să creeze un curriculum școlar unic la nivelul UE.

Acest pilot trebuie separat de European Partnerships for School Development, o acțiune Erasmus+ lansată deja în 2026. Pentru această etapă au fost prevăzute aproximativ 20 milioane EUR, iar Comisia a indicat în dezbaterea din plen că sunt finanțate 40 de proiecte în aproape toate statele membre, care reunesc aproximativ 400 de școli și autorități școlare. Proiectele au început să funcționeze la 1 octombrie și sunt concepute pentru a testa cooperarea dintre autoritățile educaționale și școli, metode noi de predare, mobilitatea și transferul practicilor care funcționează.

Această primă generație de parteneriate este importantă tocmai pentru că experiența acumulată va fi folosită la construirea viitorului instrument European School Alliances. Comisia intenționează să lanseze forma mai amplă prin programul de lucru Erasmus+ pentru 2028, după ce va putea vedea ce modele de cooperare produc rezultate și ce probleme administrative apar în proiectele pornite în 2026. În intervenția sa din plen, Comisia a insistat asupra necesității unor proiecte simple și ușor de administrat, pentru ca participarea să nu creeze o sarcină disproporționată pentru profesori și conducerile școlilor.

European Partnerships for School Development permit deja cooperarea între autorități școlare și unități de învățământ din cel puțin două țări participante la Erasmus+. O autoritate școlară coordonatoare lucrează cu școli din propria țară și cu autorități și școli partenere din alte state, iar proiectele pot implica de la învățământul preșcolar până la cel secundar. Asociațiile de profesori, organizațiile de părinți și institutele pedagogice pot participa de asemenea la parteneriate, în funcție de proiect.

Pentru viitoarele alianțe, Parlamentul vrea ca această structură să fie folosită și pentru a reduce diferențele dintre școli, nu pentru a le amplifica. O rețea formată exclusiv din instituții care au deja resurse, personal specializat și acces la mobilități ar putea lăsa în urmă tocmai elevii pentru care cooperarea europeană ar produce cel mai mare câștig. De aceea, solicitarea privind școlile dezavantajate, echilibrul teritorial și elevii cu mai puține oportunități este una dintre componentele centrale ale poziției adoptate pe 8 octombrie.

Următorul reper este prezentarea de către Comisie a programului-pilot anunțat pentru noiembrie. Abia documentele acelui program vor stabili arhitectura concretă, condițiile de participare și modul în care recomandările Parlamentului sunt preluate. Instrumentul European School Alliances planificat pentru Erasmus+ 2028 reprezintă o etapă ulterioară și nu trebuie confundat cu proiectele de parteneriat care au început deja în octombrie 2026.