Raportorul Parlamentului European pentru viitorul Erasmus+, Bogdan Andrzej Zdrojewski, a cerut miercuri, 21 octombrie 2026, la Strasbourg, un buget de aproximativ 47,4 miliarde de euro pentru perioada 2028–2034 și sprijin financiar care să reflecte mai bine costul vieții în destinațiile de studiu și formare. Propunerea, adoptată de Comisia pentru cultură și educație (CULT), depășește cu aproximativ 6,6 miliarde de euro suma propusă de Comisia Europeană și urmărește ca cel puțin 20% dintre participanții la mobilități să fie persoane cu oportunități reduse. Zdrojewski a prezentat raportul într-o conferință de presă înaintea votului în plen programat pentru 22 octombrie, fără ca bugetul sau noile reguli să fie deja aprobate definitiv.
Pe scurt
-
Comisia CULT propune 47.387.963.000 de euro pentru Erasmus+ în 2028–2034, față de 40.827.000.000 de euro în propunerea Comisiei Europene. Diferența este de 6.560.963.000 de euro; ambele sume sunt exprimate în prețuri curente.
-
Raportul cere mecanisme de sprijin care să ia în calcul costul vieții și al locuințelor, inflația și puterea de cumpărare din țările, regiunile și orașele gazdă. Nu stabilește o bursă universală sau o majorare imediată pentru participanții actuali.
-
Cel puțin 20% dintre participanții la mobilități ar trebui să fie persoane cu oportunități reduse. Obiectivul din textul legislativ privește numărul participanților, nu o cotă de 20% din buget.
-
Activitățile Corpului european de solidaritate ar urma să fie integrate în Erasmus+, cu păstrarea vizibilității și accesibilității voluntariatului. Raportul introduce și ponderi bugetare pentru educație și formare, tineret și voluntariat, sport și funcționarea programului.
-
CULT a aprobat raportul la 29 septembrie cu 24 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere. Votul plenului din 22 octombrie reprezintă etapa următoare; regulamentul și bugetul final depind de negocierile cu Consiliul și de cadrul financiar multianual 2028–2034.
Costul unei perioade de studiu sau formare în străinătate este una dintre problemele centrale pe care raportul încearcă să le abordeze. Diferențele de chirie și de cheltuieli zilnice pot limita opțiunile celor care nu își permit să completeze bursa din resurse proprii. În conferința de presă, eurodeputatul polonez a susținut atât creșterea finanțării, cât și adaptarea sprijinului la condițiile economice din locul în care se desfășoară mobilitatea.
Textul adoptat de CULT prevede criterii obiective și transparente care să țină seama de costul vieții, prețul locuințelor, inflație și puterea de cumpărare între țările, regiunile și orașele gazdă. Aceste mecanisme sunt menite să îmbunătățească accesul persoanelor cu oportunități reduse și să asigure un tratament echitabil între participanți. Raportul nu fixează însă o valoare unică a bursei pentru fiecare destinație; sumele concrete vor depinde de regulile și resursele programului final.
Bugetul solicitat în raport este de 47.387.963.000 de euro în prețuri curente, echivalentul a 42 de miliarde de euro în prețurile anului 2025. Rotunjită la o zecimală, suma este de 47,4 miliarde de euro, valoarea prezentată și de raportor în conferință. Propunerea Comisiei Europene din 16 iulie 2025 prevedea 40.827.000.000 de euro în prețuri curente, aproximativ 36,2 miliarde în prețurile anului 2025. Compararea sumelor în prețuri curente arată o majorare cerută de 6.560.963.000 de euro, adică aproximativ 6,6 miliarde.
Prețurile curente includ evoluția estimată a prețurilor în anii de cheltuire, în timp ce exprimarea în prețurile anului 2025 permite compararea puterii de cumpărare la aceeași bază. Propunerea Comisiei reprezenta deja o creștere față de finanțarea combinată a Erasmus+ și a Corpului european de solidaritate din cadrul financiar actual. Cele două programe trebuie luate împreună în această comparație, deoarece viitoarea structură ar urma să includă și activitățile de solidaritate.
O altă diferență față de propunerea executivului european privește repartizarea banilor. Comisia nu a inclus în proiectul de regulament o distribuție indicativă între principalele domenii, în timp ce CULT solicită ponderi și alocări minime care să ofere mai multă previzibilitate. Raportul propune 74,6% pentru educație și formare, 15% pentru tineret și voluntariat și 4,1% pentru sport. Restul de 6,3% cuprinde 2,3% pentru costurile operaționale ale agențiilor naționale, 1% pentru sprijinirea programului și o marjă de flexibilitate de 3%.
Distribuția este completată de praguri pentru subdomenii, inclusiv învățământul superior, formarea profesională, educația școlară și învățarea adulților. Marja de flexibilitate ar putea sprijini activitățile programului în funcție de nevoile apărute și ar urma să fie alocată integral prin procedurile bugetare anuale până la sfârșitul perioadei. Toate aceste ponderi fac parte din propunerea parlamentară, iar forma definitivă va fi negociată cu statele membre.
Pentru incluziune, textul legislativ stabilește obiectivul ca minimum 20% dintre participanții la mobilități să fie persoane cu oportunități reduse. Obstacolele pot fi economice, sociale, geografice sau legate de alte circumstanțe care îngreunează accesul la educație și formare internațională. Raportul leagă această țintă de sprijin financiar, prefinanțare, informare accesibilă, orientare și servicii adaptate. Procentul măsoară participarea, fără a rezerva automat o cincime din buget acestei categorii.
Integrarea Corpului european de solidaritate ar reuni într-un cadru comun activități de educație, formare, tineret, sport, voluntariat și solidaritate care funcționează în prezent prin programe distincte. Eurodeputații solicită ca reorganizarea să păstreze vizibilitatea și accesibilitatea oportunităților de voluntariat, astfel încât beneficiarii și organizațiile să le poată identifica și utiliza în continuare. Aceste garanții însoțesc obiectivul unei administrări mai simple.
Viitorul Erasmus+ ar continua să sprijine mobilitatea studenților, elevilor, cursanților din învățământul profesional, cadrelor didactice și altor grupuri eligibile. Pentru bursele noi în domenii educaționale strategice, CULT cere cofinanțare din resurse suplimentare sau din alte programe europene. Raportul limitează și contribuția lunară din Erasmus+ la nivelul maxim al burselor de mobilitate, pentru a proteja finanțarea activităților existente, a incluziunii și a cooperării transnaționale.
Pentru participanții din România, miza este accesul la mobilități în condiții în care veniturile familiei și costul destinației să nu devină obstacole decisive. Adaptarea sprijinului poate face diferența între posibilitatea de a alege o universitate sau un centru de formare și renunțarea la experiența internațională. Propunerile pentru 2028–2034 nu modifică însă automat granturile în curs și nu creează deocamdată un drept individual la o bursă mai mare.
Raportul a fost aprobat de CULT la 29 septembrie, cu 24 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere, iar conferința din 21 octombrie a precedat votul în plen programat pentru ziua următoare. După stabilirea poziției Parlamentului, adoptarea regulamentului necesită acordul cu Consiliul. Finanțarea finală va depinde și de negocierile asupra cadrului financiar multianual 2028–2034, astfel că suma de 47,4 miliarde de euro rămâne o solicitare de negociere.
