Eurostat: volumul comerțului cu amănuntul din România scade cu 2,3% anual în septembrie, al doilea cel mai mare recul raportat în UE

România a înregistrat în septembrie 2026 a doua cea mai mare scădere a volumului comerțului cu amănuntul dintre statele UE cu date disponibile, atât față de luna precedentă, cât și comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Datele publicate de Eurostat la 6 noiembrie arată o contracție de 1,3% față de august și de 2,3% față de septembrie 2025, în timp ce la nivel european scăderea lunară a fost mai mică, iar evoluția anuală a rămas pozitivă. La nivelul UE, volumul vânzărilor a scăzut cu 0,6% într-o lună, dar a rămas cu 0,9% peste nivelul de anul trecut.

Primele estimări Eurostat pentru septembrie arată o inversare a evoluției lunare a comerțului cu amănuntul în Uniunea Europeană. După o creștere de 0,4% în august, volumul vânzărilor a scăzut cu 0,6% în UE și cu 0,7% în zona euro. Indicatorul este ajustat pentru efectele sezoniere și ale calendarului, astfel încât comparația să reflecte mai bine modificarea activității comerciale de la o lună la alta. În termeni anuali, rezultatul rămâne pozitiv, cu o creștere de 0,9% în UE și de 0,4% în zona euro față de septembrie 2025.

Evoluția României contrastează cu această imagine de ansamblu. Volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 1,3% în septembrie față de august, după ce în luna precedentă înregistrase o creștere de 2,1%. În comparație anuală, România a trecut de la un avans de 1% în august la o scădere de 2,3% în septembrie. Datele arată o evoluție lunară oscilantă, dar și faptul că rezultatul din septembrie este mai slab decât cel înregistrat în majoritatea statelor membre.

Germania a avut cele mai mari contracții dintre țările pentru care Eurostat a publicat date: 2% față de august și 2,4% față de septembrie 2025. România ocupă locul al doilea în ambele clasamente negative. La comparația lunară, următoarea scădere importantă a fost în Portugalia, de 0,9%, iar la cea anuală, în Spania, de 1,5%. Această comparație trebuie limitată la țările cu date disponibile, deoarece pentru Cehia și Grecia valorile aferente lunii septembrie sunt marcate drept confidențiale în tabelele publicate.

Diferențele sunt vizibile și la celălalt capăt al clasamentului. În septembrie, Luxemburg a raportat o creștere lunară de 5,3% a volumului comerțului cu amănuntul, Slovacia de 2,2%, iar Malta de 1,5%. În ritm anual, cele mai mari creșteri au fost în Cipru, de 7,6%, Suedia, de 6,9%, și Bulgaria, de 5,7%. Datele descriu evoluții distincte ale piețelor naționale: unele înregistrează o reducere a cantității de bunuri vândute față de anul precedent, în timp ce altele continuă să se extindă.

Structura vânzărilor explică o parte importantă a scăderii lunare din Uniunea Europeană. Volumul comerțului cu produse nealimentare, cu excepția carburanților auto, s-a redus cu 1%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 0,4%. În schimb, volumul vânzărilor de carburanți auto din magazine specializate a crescut marginal, cu 0,1%. În zona euro, scăderea produselor nealimentare a fost mai pronunțată, de 1,2%, iar alimentele, băuturile și tutunul au înregistrat un recul de 0,3%. Vânzările de carburanți au crescut cu 1%.

Comparația anuală oferă însă o imagine diferită. În UE, volumul vânzărilor de produse nealimentare era cu 1,2% mai mare decât în septembrie 2025, iar cel al alimentelor, băuturilor și tutunului crescuse cu 1%. În schimb, vânzările de carburanți auto în magazine specializate au scăzut cu 2,3%. Pentru zona euro, creșterile anuale au fost de 0,7% la produsele nealimentare și de 1,1% la alimente, băuturi și tutun, în timp ce volumul vânzărilor de carburanți a scăzut cu 3%. Prin urmare, categoria care a înregistrat cea mai mare reducere lunară nu este aceeași cu segmentul care a avut cel mai slab rezultat anual.

Evoluția din ultimele luni indică și necesitatea de a distinge o variație punctuală de o tendință mai îndelungată. La nivelul UE, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 0,5% în iulie, a crescut cu 0,4% în august și s-a redus din nou cu 0,6% în septembrie. Zona euro a urmat aceeași succesiune, cu o scădere de 0,7% în iulie, o creștere de 0,4% în august și un nou recul de 0,7% în septembrie. Aceste oscilații nu permit, singure, stabilirea unei cauze economice comune sau concluzia că vânzările vor continua să scadă în lunile următoare.

Datele pentru august au fost, de asemenea, revizuite. Eurostat a modificat estimarea creșterii lunare de la 0,1% la 0,4%, atât pentru UE, cât și pentru zona euro. În comparație anuală, creșterea din august a fost revizuită de la 1,2% la 1,7% în UE și de la 0,8% la 1,3% în zona euro. Revizuirile sunt relevante pentru evaluarea evoluției recente, deoarece schimbă baza de comparație și pot modifica interpretarea accelerării sau încetinirii activității comerciale.

Indicatorul publicat de Eurostat măsoară volumul comerțului cu amănuntul prin ajustarea cifrei de afaceri pentru modificările prețurilor. El urmărește astfel evoluția vânzărilor în termeni comparabili, fără a confunda creșterile de preț cu creșterea volumului. O scădere a indicelui nu înseamnă automat că magazinele au încasat mai puțini bani în termeni nominali, după cum o creștere a încasărilor nu demonstrează că au fost vândute mai multe bunuri în termeni reali.

Metodologia face și o distincție între comparațiile lunare, care folosesc serii ajustate sezonier și calendaristic, și cele anuale, calculate pe baza seriilor ajustate calendaristic. Ajustarea urmărește să reducă influența unor factori precum diferențele dintre numărul zilelor lucrătoare sau caracterul sezonier al cumpărăturilor. Datele naționale sunt armonizate pentru comparațiile europene, dar pot exista diferențe față de unele serii publicate separat de institutele naționale de statistică, în funcție de metodologia și ajustările utilizate.

Volumul comerțului cu amănuntul este un indicator al activității comerciale, dar nu reprezintă întregul consum al gospodăriilor. El nu include toate serviciile cumpărate de populație și nu poate fi interpretat direct ca o măsură a nivelului de trai sau a puterii de cumpărare a fiecărei gospodării. Datele publicate nu stabilesc singure dacă modificările vânzărilor au fost determinate de venituri, prețuri, economisire, încrederea consumatorilor sau alți factori. Pentru asemenea concluzii este necesară corelarea cu indicatori economici suplimentari.

Rezultatele pentru septembrie sunt prime estimări și pot fi revizuite pe măsură ce Eurostat primește date actualizate de la statele membre. Următoarea publicare a indicatorului este programată pentru 4 decembrie 2026, când vor fi prezentate datele pentru octombrie și eventualele modificări ale seriilor anterioare. Acestea vor permite verificarea măsurii în care scăderea din septembrie a reprezentat o fluctuație temporară sau începutul unei evoluții mai persistente.