Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) și European Women’s Lobby au cerut în Parlamentul European o examinare mai atentă a practicilor comerciale care pot determina femeile să plătească mai mult pentru produse sau servicii comparabile. În audierea comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din 9 noiembrie, organizațiile au propus colectarea unor date mai ample, intervenții coordonate ale autorităților și un raport parlamentar comun. Reprezentanta Comisiei Europene a subliniat că diferența de preț, luată separat, nu dovedește încălcarea legislației privind practicile comerciale neloiale.
Pe scurt
-
În audierea IMCO din 9 noiembrie, BEUC a cerut mai multe probe și folosirea instrumentelor europene de aplicare a legislației pentru practicile care pot dezavantaja femeile în calitate de consumatori.
-
Mary Collins, secretara generală a European Women’s Lobby, a propus un raport comun al comisiilor pentru piața internă și drepturile femeilor, care să examineze diferențele de preț în UE.
-
Potrivit Sylviei Maurer, de la BEUC, o comparație realizată de organizația slovacă SOS asupra a circa 200 de produse vândute online a găsit aproximativ zece cazuri în care varianta roz era mai scumpă. Exemplul nu măsoară amploarea fenomenului în întreaga UE.
-
Comisia a explicat că un preț mai mare nu încalcă automat normele privind practicile comerciale neloiale. Prezentarea înșelătoare a prețului, ascunderea informațiilor esențiale sau presiunile care influențează decizia de cumpărare pot intra însă sub incidența lor.
-
Dezbaterea a vizat și publicitatea influencerilor, personalizarea digitală și exploatarea nesiguranțelor legate de aspect ori îmbătrânire. Cererile de cercetare și controale nu echivalează cu lansarea unei anchete sau adoptarea unei noi interdicții.
Discuția a pornit de la fenomenul numit frecvent „taxa roz”: prețuri mai mari pentru variante de produse sau servicii comercializate către femei. Denumirea nu desemnează o taxă fiscală. Pentru a stabili dacă două oferte sunt într-adevăr comparabile, contează cantitatea, compoziția, caracteristicile și serviciul oferit, nu numai culoarea ambalajului sau publicul indicat de reclamă.
Mary Collins, secretara generală a European Women’s Lobby, a cerut comisiilor IMCO și FEMM, responsabilă pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen, să pregătească împreună un raport din proprie inițiativă. În opinia sa, o asemenea analiză ar permite urmărirea diferențelor de preț în UE și ar lega protecția consumatorilor de inegalitățile economice care afectează femeile. Solicitarea a fost formulată de organizație; audierea nu reprezintă aprobarea raportului de către Parlament.
Sylvia Maurer, directoare în cadrul BEUC, a prezentat exemplul organizației membre SOS din Slovacia. Aceasta a comparat aproximativ 200 de produse vândute online și a identificat circa zece cazuri în care varianta roz costa mai mult, cele mai mari diferențe fiind observate la suplimente, încălțăminte și articole sportive, potrivit prezentării. Rezultatele provin dintr-o comparație națională limitată și nu pot fi transformate într-o rată a supraprețurilor pentru femei la nivel european.
Maurer a invocat și cercetări ale organizației britanice Which? privind produse promovate pentru menopauză, la care eticheta comercială nu era întotdeauna însoțită de o valoare suplimentară corespunzătoare prețului. Ea a atras atenția și asupra unei diferențieri mai puțin vizibile: produse oferite la același preț, dar în cantități mai mici. Astfel de exemple arată de ce o comparație a prețurilor de pe etichetă, fără verificarea conținutului ofertei, poate fi insuficientă.
BEUC a cerut folosirea instrumentelor europene de aplicare a legislației, inclusiv pentru strângerea probelor și eventuale acțiuni comune în cazuri care afectează consumatori din mai multe țări. Organizația a susținut și corelarea politicii de protecție a consumatorilor cu strategia pentru egalitatea de gen. Cererea urmărește verificarea unor practici concrete, nu impunerea automată a aceluiași preț tuturor variantelor de produs.
Pinuccia Contino, reprezentanta Direcției Generale Justiție și Consumatori a Comisiei, a explicat limitele normelor actuale. Directiva privind practicile comerciale neloiale nu interzice în general diferențele de preț dintre variantele unui produs. Ea poate fi aplicată atunci când informațiile despre preț sau modul de calcul sunt înșelătoare, când sunt omise informații esențiale ori când comerciantul recurge la presiuni care modifică decizia de cumpărare a consumatorului.
Contino a precizat că sexul nu figurează, în sine, printre motivele de vulnerabilitate enumerate de această directivă. Totuși, o practică adresată unui anumit grup poate fi analizată în raport cu efectele asupra acelui public. Reclamele care exploatează nesiguranțe legate de aspect, îmbătrânire sau maternitate pot intra sub incidența legislației dacă îndeplinesc criteriile unei practici neloiale. Separat, normele UE privind egalitatea de tratament interzic discriminarea pe criteriul sexului în accesul la bunuri și servicii și în furnizarea lor; o diferență între două variante de produs nu dovedește, singură, o asemenea discriminare.
Dimensiunea digitală a ocupat o parte importantă a audierii. BEUC a avertizat că algoritmii care selectează produse, reclame și uneori prețuri pot reproduce stereotipuri sau prejudecăți din datele folosite. Organizația a criticat și marketingul influencerilor care leagă cumpărăturile de standarde nerealiste de frumusețe, inclusiv în mesajele adresate fetelor. Acestea sunt riscurile semnalate de participanți, nu constatări că toate sistemele de personalizare discriminează.
În răspunsul Comisiei, Contino a indicat viitoarea inițiativă Digital Fairness Act drept un cadru pentru abordarea unor practici online, precum promovarea comercială insuficient identificată și personalizarea care exploatează vulnerabilități. Ea a susținut necesitatea unor date mai bune și a sugerat implicarea Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE). Comisia are deja o strategie pentru egalitatea de gen pentru perioada 2026–2030, adoptată la 5 martie, dar în această audiere nu a anunțat o nouă anchetă europeană privind „taxa roz” sau un calendar pentru un studiu dedicat.
Dezbaterea s-a desfășurat în cadrul Săptămânii europene a egalității de gen. Potrivit precizării făcute la conducerea ședinței, reprezentanții industriei fuseseră invitați, dar nu au participat. În lipsa unei evaluări europene cu produse și servicii comparabile, exemplele prezentate susțin cererea de cercetare și verificare, fără a stabili cât de răspândite sunt diferențele nejustificate de preț în UE.
