
Infecțiile sanguine provocate de bacteria Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme au crescut cu 72% în Uniunea Europeană între 2019 și 2025, în direcția opusă obiectivului european de reducere cu 5% până în 2030, potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Agenția avertizează că răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice puternice reduce opțiunile de tratament și creează un risc foarte ridicat pentru pacienții care necesită îngrijiri medicale. Bilanțul arată și progrese insuficiente în reducerea consumului de antibiotice, deși unele categorii de infecții au înregistrat evoluții favorabile față de anul de referință 2019.
Pe scurt
-
Infecțiile sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme au crescut cu 72% față de 2019. Incidența estimată în UE a ajuns la 3,75 cazuri la 100.000 de locuitori în 2025, comparativ cu ținta pentru 2030 de 2,07 cazuri.
-
Consumul de antibiotice a scăzut cu numai 5% între 2019 și 2025, deși obiectivul UE este o reducere de 20% până în 2030. Ponderea antibioticelor din categoria Access a OMS a crescut la 62,5%, sub ținta de 65%.
-
Infecțiile sanguine cu Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia au crescut cu 16,4%. În schimb, cele provocate de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină au scăzut cu 19% față de 2019, dar evoluția din ultimii doi ani pune în pericol acest progres.
-
România raportează rezistență la carbapeneme la 49,7% dintre izolatele invazive de Klebsiella pneumoniae testate în 2025, comparativ cu media ponderată UE/SEE de 12%. ECDC avertizează că supravegherea românească are reprezentativitate redusă, ceea ce limitează comparațiile directe.
-
ECDC cere intensificarea controlului infecțiilor, supravegherii genetice și utilizării responsabile a antibioticelor. Noua evaluare rapidă de risc avertizează că anumite bacterii devin rezistente inclusiv la tratamente dezvoltate recent.
Creșterea rezistenței bacteriene la antibiotice continuă să depășească progresele înregistrate de Uniunea Europeană în reducerea consumului și îmbunătățirea tratamentelor. ECDC a publicat, cu ocazia Zilei europene de conștientizare a antibioticelor din 18 noiembrie, o nouă evaluare a situației epidemiologice, bazată pe datele pentru 2025 și pe rezultatele rețelelor europene de supraveghere.
Cel mai îngrijorător rezultat privește infecțiile sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme. Carbapenemele reprezintă o clasă de antibiotice utilizate în tratarea unor infecții severe, inclusiv atunci când alte medicamente nu mai sunt eficiente. Rezistența la aceste tratamente reduce opțiunile clinice și poate întârzia administrarea unei terapii active împotriva bacteriei.
Incidența estimată a infecțiilor sanguine provocate de această bacterie a ajuns în 2025 la 3,75 cazuri la 100.000 de locuitori în UE, ceea ce reprezintă o creștere de 72% față de 2019. Obiectivul adoptat de Consiliul UE pentru 2030 este reducerea cu 5% față de același an de referință, corespunzătoare unei incidențe de aproximativ 2,07 cazuri la 100.000 de locuitori.
ECDC a identificat, între 2019 și 2025, o creștere semnificativă statistic în 18 state membre.
Noua evaluare a ECDC arată că problema nu se limitează la infecțiile provocate de o singură specie bacteriană. Familia Enterobacterales include bacterii precum Klebsiella pneumoniae și Escherichia coli, care pot provoca infecții urinare, respiratorii, abdominale sau ale sângelui. Unele tulpini au dobândit mecanisme multiple de rezistență, iar capacitatea lor de a circula între unitățile sanitare și în comunitate complică prevenirea răspândirii.
Bacteriile dezvoltă mecanisme de rezistență mai greu de tratat
În cea de-a patra actualizare a evaluării rapide privind Enterobacterales rezistente la carbapeneme, ECDC identifică o agravare a situației epidemiologice și o pierdere progresivă a opțiunilor terapeutice.
Datele recente de supraveghere genetică arată creșterea proporției unor mecanisme de rezistență asociate enzimelor NDM, capabile să inactiveze mai multe antibiotice din categoria beta-lactaminelor. ECDC constată că răspândirea acestor mecanisme reduce eficacitatea unor combinații de antibiotice și inhibitori dezvoltate în ultimii ani tocmai pentru tratarea infecțiilor bacteriene rezistente.
Agenția identifică și o acumulare a unor factori de virulență la anumite tulpini de Klebsiella pneumoniae. Aceștia pot favoriza persistența bacteriei în organism și apariția unor infecții mai severe. În paralel, sunt detectate tot mai frecvent anumite tulpini de E. coli care produc carbapenemaze, inclusiv în afara mediului spitalicesc.
Consecința este o dificultate suplimentară pentru clinicieni. În cazul infecțiilor grave, identificarea rapidă a bacteriei și a mecanismului de rezistență poate determina alegerea unui tratament eficient. Întârzierile de diagnostic și numărul redus al alternativelor terapeutice sunt asociate cu riscuri crescute de evoluție severă și mortalitate.
ECDC apreciază că probabilitatea continuării răspândirii acestor bacterii în spitalele și comunitățile europene este ridicată. Agenția clasifică riscul pentru pacienții care necesită îngrijiri medicale în UE și SEE drept foarte ridicat, în absența unor intervenții mai eficiente și coordonate.
UE este în urmă la majoritatea obiectivelor pentru 2030
Datele pentru 2025 permit și evaluarea progresului față de cele cinci ținte europene adoptate prin Recomandarea Consiliului din 13 iunie 2023 privind combaterea rezistenței antimicrobiene prin abordarea One Health.
Prima țintă privește reducerea cu 20% a consumului total de antibiotice la oameni până în 2030, față de 2019. Potrivit raportului rețelei ESAC-Net, consumul mediu ponderat a ajuns în 2025 la 18,9 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, cu 5% sub nivelul din 2019. Pentru atingerea obiectivului, UE trebuie să coboare la 15,9 până în 2030, ceea ce presupune o reducere suplimentară de 3,0 unități ale indicatorului.
Al doilea obiectiv urmărește ca cel puțin 65% din antibioticele consumate să aparțină categoriei Access din clasificarea AWaRe a Organizației Mondiale a Sănătății. Această categorie include antibiotice utilizate frecvent ca tratament de primă sau a doua linie, care oferă valoare terapeutică importantă și prezintă, în general, un risc mai redus de selecție a rezistenței decât unele alternative cu spectru mai larg. Ponderea categoriei Access a crescut de la 61,1% în 2019 la 62,5% în 2025, rămânând la 2,5 puncte procentuale sub țintă.
Celelalte trei obiective privesc incidența infecțiilor sanguine provocate de bacterii rezistente. Pentru Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, cunoscut drept MRSA, UE a realizat o reducere de 19% față de 2019, depășind obiectivul de reducere cu 15%. Totuși, ECDC arată că incidența a crescut din nou în ultimii doi ani, amenințând menținerea progresului.
Pentru Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, situația este nefavorabilă. Incidența estimată a infecțiilor sanguine a ajuns la 12,13 cazuri la 100.000 de locuitori în 2025, cu 16,4% peste nivelul din 2019. Obiectivul pentru 2030 este o reducere cu 10%, ceea ce ar însemna aproximativ 9,38 cazuri la 100.000 de locuitori.
România raportează niveluri ridicate de rezistență, dar datele au limite importante
Raportul detaliat EARS-Net pentru 2025 oferă și date naționale privind rezistența bacteriană în România. Rezultatele indică niveluri ridicate pentru unele bacterii și clase de antibiotice, însă ECDC avertizează că sistemul românesc de supraveghere nu are reprezentativitate națională ridicată.
Dintre cele 1.216 izolate invazive de Klebsiella pneumoniae testate pentru rezistență la carbapeneme în 2025, 49,7% au prezentat rezistență. Media ponderată pentru UE/SEE raportată în tabelul comparativ este de 12%. În 2021, proporția observată în România fusese de 54,5%, iar în 2024 de 50,3%, ceea ce indică o scădere a procentului din eșantionul raportat în perioada 2021–2025.
Această comparație nu trebuie confundată cu incidența estimată a infecțiilor în populație. În România, ECDC estimează pentru 2025 o incidență de 18,66 infecții sanguine la 100.000 de locuitori cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme. Indicatorul este diferit de procentul de 49,7%, care se referă la proporția izolatelor testate și confirmate ca rezistente.
Pentru Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, 20,8% dintre izolatele invazive testate în România au prezentat rezistență în 2025, comparativ cu media ponderată UE/SEE de 16,9%. În cazul bacteriilor din grupul Acinetobacter, proporția izolatelor rezistente la carbapeneme a ajuns la 89,8%, față de o medie europeană de 31,5%.
Aceste valori trebuie însă citite împreună cu limitările supravegherii. Raportul ECDC arată că laboratoarele participante din România au acoperit o populație estimată la 17% din totalul național în 2025, față de 11% în 2021. Reprezentativitatea geografică, cea a spitalelor participante și cea a izolatelor bacteriene sunt toate clasificate drept reduse.
Extinderea acoperirii poate influența seriile statistice, iar diferențele dintre spitalele care raportează pot afecta comparația cu țările unde supravegherea este mai cuprinzătoare. Rezultatele indică o problemă importantă în unitățile și probele monitorizate, dar nu permit concluzia că aceleași procente de rezistență se aplică uniform tuturor infecțiilor bacteriene din România.
ECDC cere măsuri coordonate în spitale și laboratoare
În evaluarea actualizată de risc, ECDC recomandă fiecărui stat să consolideze coordonarea națională pentru combaterea bacteriilor rezistente la carbapeneme, inclusiv prin strategii dedicate, echipe de management și planuri de intervenție.
În spitale, prioritățile includ igiena mâinilor, identificarea timpurie a pacienților colonizați sau infectați, măsuri de precauție la contact, utilizarea corespunzătoare a echipamentelor de protecție și curățarea și dezinfecția eficientă a mediului. Aceste intervenții trebuie susținute de personal suficient, capacitate de izolare, laboratoare și proceduri de cooperare între unitățile sanitare.
Un rol tot mai important îl are supravegherea genomică. Secvențierea materialului genetic al bacteriilor permite identificarea mai precisă a mecanismelor de rezistență și urmărirea legăturilor dintre cazuri. Informațiile pot sprijini delimitarea focarelor, depistarea surselor de transmitere și alegerea unor tratamente adecvate.
Instituția solicită și o utilizare mai responsabilă a antibioticelor, inclusiv prin ghiduri naționale de tratament și verificarea practicilor de prescriere. Acțiunea coordonată la nivelul spitalelor, regiunilor și statelor membre este considerată necesară pentru reducerea transmiterii.
Utilizarea antibioticelor în comunitate rămâne o parte centrală a problemei
Aproximativ 90% din consumul de antibiotice la oameni are loc în comunitate sau în asistența medicală ambulatorie, potrivit ECDC. De aceea, campania europeană din 2026 se concentrează asupra copiilor și asupra deciziilor luate de părinți și îngrijitori în situațiile unor infecții frecvente.
Sub mesajul „Care for your kids – use antibiotics wisely”, ECDC atrage atenția că multe răceli, episoade de tuse și dureri de gât sunt provocate de virusuri, împotriva cărora antibioticele nu au efect. Administrarea acestora fără o indicație medicală justificată poate contribui la selecția bacteriilor rezistente și poate expune pacienții unor reacții adverse inutile.
Utilizarea prudentă a antibioticelor nu înseamnă însă evitarea lor atunci când sunt necesare. În infecțiile bacteriene pentru care tratamentul antibiotic este indicat, alegerea medicamentului, dozei și duratei trebuie făcută de un profesionist în sănătate, pe baza diagnosticului și a recomandărilor clinice.
Agenția Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital (HaDEA) a prezentat, în paralel cu datele ECDC, rezultate ale proiectelor finanțate prin EU4Health. Proiectul IMAGINE, desfășurat în 104 centre de îngrijire pe termen lung din opt state membre, a raportat o reducere de 13% a prescrierilor inutile de antibiotice și o scădere de 27% a incidenței infecțiilor urinare tratate cu antibiotice, după trei ani de intervenții.
Un alt proiect, TEAM-COACH, concentrat asupra îngrijirilor pediatrice și asistenței primare, a pregătit 1.163 de profesioniști din sănătate și a raportat îmbunătățirea igienei mâinilor în 67% dintre unitățile participante și reducerea prescrierii antibioticelor în 57% dintre acestea.
Rezultatele se referă la unitățile participante la cele două proiecte.
Un bilanț european cu implicații pentru siguranța pacienților
ECDC estimează că peste 35.000 de persoane mor anual în UE/SEE ca urmare directă a infecțiilor provocate de bacterii rezistente la antibiotice. Estimarea reprezintă un indicator al poverii rezistenței antimicrobiene și nu rezultatul unei numărători noi a deceselor din 2025.
Recomandarea Consiliului din iunie 2023 stabilește obiective pentru 2030 și promovează abordarea One Health, care tratează sănătatea umană, sănătatea animalelor și mediul ca domenii interdependente. Combaterea rezistenței antimicrobiene implică, prin urmare, acțiuni în spitale și cabinete medicale, utilizarea responsabilă a medicamentelor în medicina veterinară, supravegherea mediului și investiții în dezvoltarea de noi tratamente și instrumente de diagnostic.
Documente și surse principale
-
ECDC cere măsuri urgente pentru păstrarea eficacității antibioticelor
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor
18 noiembrie 2026
EN
HTML
Comunicatul oficial privind cele cinci obiective UE pentru 2030 și deteriorarea situației epidemiologice în cazul bacteriilor rezistente la carbapeneme.
Consultă comunicatul ECDC