Ekaterina Zaharieva vorbește în fața unei proiecții despre biosenzori.
Ekaterina Zaharieva prezintă agenda pentru materiale avansate la Bruxelles, pe 18 noiembrie 2026.

Comisia Europeană a propus trei obiective pentru consolidarea industriei materialelor avansate până în 2035: creșterea cu cel puțin 20% a investițiilor în cercetare și inovare, majorarea cu minimum 20% a numărului de startupuri și scale-upuri din Uniune și introducerea în utilizarea practică a rezultatelor a cel puțin 20% dintre proiectele eligibile ajunse la un nivel avansat de maturitate tehnologică. Inițiativa, prezentată de comisara pentru startupuri, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva, urmărește să transforme rezultatele cercetării europene în produse și capacități de producție industrială. Comisia propune o recomandare a Consiliului, care nu ar impune obligații juridice statelor membre sau întreprinderilor.

Pe scurt

  1. Trei obiective sunt propuse pentru 2035, raportate la anul de referință 2023: investiții în cercetarea și inovarea materialelor avansate cu cel puțin 20% mai mari, minimum 20% mai multe startupuri și scale-upuri europene și trecerea la utilizare practică a rezultatelor a cel puțin 20% dintre proiectele relevante ajunse la nivelurile de maturitate tehnologică TRL 7–8.

  2. Statele membre sunt invitate să identifice cel puțin cinci priorități comune până la 31 decembrie 2027, fiecare susținută de reprezentanții a cel puțin patru state în Consiliul pentru Tehnologia Materialelor Avansate.

  3. Inteligența artificială, robotica și laboratoarele automatizate ar urma să accelereze descoperirea, testarea și fabricarea materialelor. Comisia propune transformarea platformei Materials Commons într-o infrastructură digitală europeană permanentă.

  4. Un studiu JRC examinează 266 de opțiuni de inovare care ar putea reduce utilizarea materiilor prime critice în energie, electronică, automobile și construcții. Cercetătorii avertizează că înlocuirea unui material poate introduce costuri suplimentare sau alte dependențe comerciale.

  5. Instrumentul propus este o recomandare neobligatorie a Consiliului, nu un regulament sau o finanțare nouă deja aprobată. Aplicarea măsurilor va depinde de cooperarea statelor membre, de programele existente și de investițiile publice și private mobilizate ulterior.

Documentul COM(2026) 833, transmis Consiliului sub procedura 2026/0360(NLE), propune o recomandare privind materialele avansate, însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei. Inițiativa continuă strategia europeană pentru materialele avansate prezentată în 2024 și se înscrie în obiectivele Busolei pentru competitivitate și ale strategiei europene pentru startupuri și scale-upuri.

Materialele avansate sunt proiectate pentru a avea proprietăți sau structuri îmbunătățite, care le permit să îndeplinească funcții specifice mai eficient decât materialele convenționale. Ele pot include aliaje noi, materiale compozite, membrane cu performanțe speciale, nanoparticule sau materiale obținute prin procedee inovatoare de fabricație.

Aplicațiile lor sunt diverse. Materialele pentru magneți permanenți pot fi utilizate în turbine eoliene și vehicule electrice, membranele specializate pot contribui la purificarea apei, iar materialele compozite ușoare pot îmbunătăți performanțele unor componente din transporturi și industria aerospațială. Alte aplicații privesc electronica, construcțiile, echipamentele medicale și tehnologiile de apărare.

Problema identificată de Comisie este capacitatea limitată a Europei de a transforma cercetarea în produse fabricate la scară industrială. Uniunea dispune de universități, laboratoare și companii cu experiență, dar investițiile, infrastructurile de testare și programele naționale sunt fragmentate. Acest lucru poate întârzia validarea unor tehnologii, atragerea investițiilor și extinderea producției.

În expunerea de motive, Comisia arată că dezvoltarea unui material nou nu garantează utilizarea sa industrială. Întreprinderile trebuie să demonstreze performanța, siguranța, fiabilitatea și posibilitatea fabricării la scară mare. Procesele de testare, calificare și certificare pot fi costisitoare și dificile, în special pentru firmele mici care nu au propriile infrastructuri de cercetare și producție experimentală.

Primul obiectiv urmărește creșterea cu cel puțin 20% a investițiilor în cercetarea și inovarea materialelor avansate și a tehnologiilor de fabricație aferente, la nivelul Uniunii, al statelor membre și al regiunilor. Comisia nu stabilește prin această recomandare o alocare bugetară nouă de valoare fixă, ci propune o creștere măsurabilă a investițiilor realizate prin programe publice și private.

Pentru proiectele finanțate prin programe europene și naționale de cercetare și inovare, Comisia propune ca cel puțin 20% dintre cele care dezvoltă materiale avansate mai sigure și mai sustenabile și ating nivelurile de maturitate tehnologică 7 sau 8 să treacă la utilizare practică.

Nivelurile TRL 7 și 8 indică tehnologii ajunse la demonstrarea unui prototip în condiții operaționale sau la un sistem complet și calificat. Obiectivul nu înseamnă comercializarea a 20% din toate proiectele de cercetare aflate în orice etapă, ci sprijinirea utilizării rezultatelor suficient de mature pentru a putea trece către piață.

Al treilea obiectiv urmărește majorarea cu minimum 20% a numărului de startupuri și scale-upuri stabilite în Uniunea Europeană și active în domeniul materialelor avansate. Accentul este pus pe dezvoltarea companiilor care pot transforma rezultatele științifice în produse și tehnologii industriale, fără ca acestea să fie nevoite să își mute activitățile în afara Europei pentru a obține capital sau capacități de producție.

Pentru a reduce fragmentarea programelor naționale, Comisia propune ca statele membre să identifice până la 31 decembrie 2027 cel puțin cinci provocări tehnologice și industriale comune, în cadrul Consiliului pentru Tehnologia Materialelor Avansate.

Fiecare prioritate ar trebui susținută de reprezentanții a cel puțin patru state membre, care să își exprime intenția de participare. Acest sprijin ar urma să fie completat prin consultarea întreprinderilor, a universităților și a organizațiilor de cercetare.

Prioritățile ar putea viza energia, mobilitatea, electronica, construcțiile, sănătatea, industria aerospațială și apărarea, inclusiv aplicațiile cu utilizare civilă și militară. Pentru fiecare direcție selectată, statele participante ar trebui să pregătească un plan de implementare cu calendar, responsabilități, rezultate urmărite, proiecte posibile, nevoi de competențe și surse de finanțare.

Un exemplu este dezvoltarea unor magneți permanenți care să utilizeze mai puține pământuri rare sau să evite anumite materii prime critice. Astfel de tehnologii sunt relevante pentru turbine eoliene, motoare electrice și alte echipamente industriale. O altă direcție ar putea fi dezvoltarea unor materiale care înlocuiesc anumite substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate, cunoscute drept PFAS, în aplicații electronice sau industriale.

În cercetarea tradițională, dezvoltarea unui material poate presupune numeroase etape de modelare, sinteză și testare experimentală. Comisia consideră că inteligența artificială, robotica și automatizarea pot permite analiza rapidă a unor combinații de materiale și proprietăți, reducând durata necesară pentru identificarea soluțiilor promițătoare.

Propunerea invită statele membre să dezvolte o foaie de parcurs comună pentru laboratoarele automatizate, denumite self-driving laboratories, până la 31 decembrie 2027. Acestea ar integra modele de inteligență artificială, echipamente robotizate și experimente automatizate, cu transfer continuu de date între cercetare, testare și pregătirea producției.

În paralel, Comisia propune consolidarea platformei Materials Commons ca infrastructură digitală europeană permanentă pentru date, instrumente și cunoștințe privind materialele avansate. Documentul recomandă finalizarea consolidării până la jumătatea anului 2028 și funcționarea deplină a infrastructurii până la începutul anului 2030.

Aceasta ar urma să faciliteze interoperabilitatea bazelor de date, schimbul rezultatelor cercetării și utilizarea unor instrumente comune de modelare. Statele membre sunt invitate să conecteze infrastructurile naționale și regionale la sistem, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și a regulilor privind accesul la date.

Pentru startupuri și întreprinderi mici, o asemenea infrastructură ar putea reduce costurile accesului la date, laboratoare și capacități de testare. Beneficiile depind însă de participarea efectivă a instituțiilor și de regulile concrete de acces care vor fi dezvoltate.

Inițiativa Comisiei este susținută de o analiză publicată de Centrul Comun de Cercetare (JRC), care a evaluat 266 de opțiuni de inovare pentru reducerea dependenței europene de materii prime critice în energie, electronică, automobile și construcții.

Cercetătorii au comparat alternativele după performanță, fiabilitate, costuri, posibilitatea reciclării și impactul asupra mediului.

Un exemplu privește galiul, utilizat în semiconductori și anumite dispozitive electronice. Potrivit JRC, aproximativ 97% din galiul importat în Europa provine din China. În unele aplicații, siliciul și carbura de siliciu pot înlocui materiale bazate pe galiu, dar alternativa poate necesita costuri mai mari sau poate avea performanțe diferite.

Un alt exemplu este paladiul, utilizat în componente electronice. JRC arată că Rusia reprezintă aproximativ 41% din extracția mondială de paladiu. În anumite aplicații, nichelul poate constitui o alternativă mai ieftină, însă alte materiale utilizate în finisaje, precum aurul sau argintul, pot introduce costuri și riscuri de aprovizionare diferite.

În industria auto, magneziul este folosit în aliaje ușoare. Aproximativ 92% din aprovizionarea europeană cu magneziu provine din China, potrivit JRC. Pentru anumite componente care nu au rol critic în siguranța la impact, aliajele de aluminiu pot oferi alternative mai durabile și mai ușor de reciclat. Ele pot fi însă mai grele, iar fabricarea aluminiului necesită cantități mari de energie.

Concluzia JRC este că înlocuirea unui material critic nu elimină automat dependențele industriale. O alternativă poate reduce importurile unei materii prime, dar poate crea nevoia unor capacități de producție pe care Europa încă nu le deține sau poate transfera riscul către alte lanțuri de aprovizionare.

Propunerea recomandă îmbunătățirea accesului întreprinderilor la infrastructurile de cercetare și tehnologie, liniile-pilot preindustriale și facilitățile pentru extinderea producției.

Comisia sugerează utilizarea unor mecanisme de acces dedicate sau a unor vouchere pentru startupuri și IMM-uri, inclusiv pentru folosirea infrastructurilor aflate în alte state membre. De asemenea, recomandă armonizarea procedurilor de acces, dezvoltarea metodelor de testare și apropierea dintre universități și industrie.

Inițiativa propune îmbunătățirea cooperării dintre cercetători, companii și organismele implicate în standardizare și calificare. Sunt recomandate modele mai simple pentru acordurile de colaborare, licențiere și utilizare comună a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și mecanisme de sprijin pentru transferul tehnologic.

Comisia invită, de asemenea, statele membre să utilizeze achizițiile publice de inovare și achizițiile precomerciale pentru a crea oportunități de piață pentru materialele noi. În anumite cazuri, proiectele ar putea beneficia de instrumentele sectoriale existente, inclusiv cele privind materiile prime critice și tehnologiile cu emisii nete zero, dacă îndeplinesc condițiile juridice aplicabile.

Deși programul de lucru al Comisiei pentru 2026 anunțase o inițiativă legislativă privind materialele avansate, documentul prezentat la 18 noiembrie are forma unei propuneri de recomandare a Consiliului.

În expunerea de motive, Comisia precizează că a examinat posibilitatea unor norme juridice obligatorii, dar a renunțat la această variantă într-o etapă timpurie. Motivul invocat este riscul unor sarcini administrative și al unei complexități de reglementare disproporționate față de beneficiile suplimentare ale unei asemenea abordări.

Propunerea se întemeiază pe articolul 173 alineatul (3), coroborat cu articolul 292 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Recomandările Consiliului nu au caracter juridic obligatoriu, iar măsurile propuse nu extind competențele de reglementare ale Uniunii și nu introduc obligații noi de certificare sau raportare pentru întreprinderi.

Statele membre își vor păstra libertatea de a stabili modul în care participă la prioritățile comune și de a adapta instrumentele de implementare la strategiile și programele naționale.

Pentru întreprinderi, recomandarea nu creează prin ea însăși un drept la finanțare, o autorizație accelerată sau o nouă categorie de proiecte eligibile automat. Aceste avantaje pot apărea numai prin programele și instrumentele aplicabile, dacă sunt prevăzute și îndeplinite condițiile lor.

Consiliul urmează să examineze propunerea. Recomandarea ar lăsa statelor membre alegerea instrumentelor prin care contribuie la obiectivele comune.

În cazul adoptării, primele repere importante vor fi identificarea celor cinci priorități comune până la sfârșitul anului 2027, dezvoltarea infrastructurii digitale și a foii de parcurs pentru laboratoarele automatizate, precum și pregătirea măsurilor de sprijin pentru testare și extinderea producției.

Comisia propune ca implementarea generală a recomandării să fie realizată până la sfârșitul anului 2030, iar cele trei obiective cantitative să fie evaluate pentru 2035. Urmărirea rezultatelor ar urma să includă investițiile mobilizate, numărul proiectelor care ajung la utilizare industrială și evoluția ecosistemului european de startupuri și scale-upuri.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau