Jüri Ratas vorbește la tribuna plenului Parlamentului European, în fața drapelelor naționale.
Jüri Ratas, raportorul pentru avizul ITRE privind reforma ETS, intervine în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, în dezbaterea despre locuințe din 6 octombrie 2026.

Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European a amânat votul asupra avizului privind revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), după ce eurodeputații au respins amendamentul de compromis pregătit pentru acest dosar. La solicitarea raportorului pentru aviz, Jüri Ratas, membru al grupului Partidului Popular European din Estonia, majoritatea a aprobat amânarea votului. O nouă dată nu a fost stabilită în cursul reuniunii.

Secvența voturilor este esențială pentru înțelegerea rezultatului. ITRE a respins mai întâi o moțiune prin care se cerea respingerea avizului, apoi a respins amendamentul de compromis, iar în final a acceptat amânarea. Comisia nu a adoptat un aviz și nici nu a respins reforma EU ETS propusă de Comisia Europeană. Propunerea legislativă, identificată prin procedura 2026/0212(COD), continuă să fie examinată de Parlamentul European.

Pe scurt

  1. ITRE nu a adoptat un aviz asupra reformei ETS. Eurodeputații au respins mai întâi moțiunea de respingere a avizului, apoi amendamentul de compromis și au aprobat amânarea votului.

  2. Solicitarea de amânare a venit de la Jüri Ratas, raportorul pentru aviz. Nu a fost anunțată o dată nouă pentru reluarea votului în ședința din 19 noiembrie.

  3. Proiectul de aviz al lui Ratas contestă condiționarea generală a certificatelor gratuite de investiții în decarbonizare și propune o traiectorie diferită pentru reducerea plafonului ETS. Aceste propuneri nu au devenit poziția ITRE.

  4. ENVI este comisia responsabilă de dosarul legislativ, iar ITRE are un rol consultativ. Amânarea avizului nu respinge propunerea Comisiei și nu închide procedura.

  5. Rezultatul ședinței nu schimbă obligațiile actuale ale companiilor de a restitui certificate pentru emisii. Disputa privește regulile viitoare și protecția industriei împotriva relocării producției.

Incidentul procedural a avut loc la punctul 10 al reuniunii ITRE din 19 noiembrie, dedicat revizuirii EU ETS și rezervei pentru stabilitatea pieței. Înaintea solicitării de amânare, comisia a organizat un vot nominal asupra unei moțiuni de respingere a avizului și a supus la vot amendamentul de compromis, inițial prin ridicare de mână și apoi nominal.

După respingerea compromisului, Jüri Ratas a solicitat amânarea votului, în temeiul procedurii parlamentare aplicabile. Solicitarea a fost aprobată, iar comisia a încheiat examinarea punctului fără să stabilească un nou rezultat asupra avizului în ansamblu.

În Parlamentul European, avizul unei comisii parlamentare este distinct de raportul adoptat de comisia responsabilă. În acest dosar, ITRE examinează reforma din perspectiva industriei, cercetării și energiei, în timp ce responsabilitatea principală pentru propunerea legislativă revine comisiei ENVI.

Avizul ITRE ar urma să contribuie la poziția Parlamentului privind modificarea Directivei 2003/87/CE, care reglementează EU ETS, și a Deciziei (UE) 2015/1814, referitoare la rezerva pentru stabilitatea pieței. Faptul că ITRE nu a reușit să adopte un text la această reuniune nu determină automat respingerea proiectului în ENVI sau în plen și nu oprește prin el însuși procedura legislativă.

Disputa privește o reformă cu implicații importante pentru producătorii industriali, companiile energetice și alte sectoare incluse în mecanismul european de comercializare a emisiilor. EU ETS impune operatorilor să restituie certificate corespunzătoare emisiilor lor verificate, iar cantitatea totală de certificate disponibile este redusă treptat pentru a susține obiectivele europene de decarbonizare.

O parte dintre certificate este alocată gratuit anumitor instalații industriale, în condițiile prevăzute de legislație, pentru a limita riscul transferării producției către țări cu reguli climatice mai puțin stricte. Modul în care aceste alocări sunt stabilite și condiționate reprezintă una dintre principalele teme ale actualei revizuiri.

Comisia Europeană a prezentat propunerea COM(2026)616 la 17 iulie 2026, ca parte a unui pachet destinat adaptării mecanismului ETS la obiectivele climatice pentru 2040 și 2050, concomitent cu îmbunătățirea competitivității industriei. Propunerea include modificări ale traiectoriei de reducere a plafonului de emisii, ale regulilor pentru alocarea gratuită, ale rezervei de stabilitate și ale integrării anumitor eliminări permanente de carbon în sistem.

Una dintre cele mai importante modificări propuse de Comisie privește condiționarea generală, începând cu perioada de alocare care începe în 2031, a certificatelor gratuite de realizarea unor investiții în decarbonizare în Uniunea Europeană.

Mecanismul propus prevede distribuirea în tranșe anuale a 80% din alocarea gratuită aferentă unei perioade de cinci ani, după aprobarea unui plan de investiții și reducere a emisiilor. Restul de 20% ar urma să fie acordat după verificarea implementării investițiilor și a reducerilor semnificative de emisii, în condițiile și la termenele prevăzute de legislația propusă.

Proiectul de aviz prezentat de Jüri Ratas în septembrie urmărea eliminarea acestei condiționalități generale. Raportorul considera că impunerea unor investiții într-un calendar rigid ar putea pune presiune asupra sectoarelor în care tehnologiile de decarbonizare nu sunt încă disponibile sau viabile comercial la scară suficientă.

Aceasta este poziția exprimată de raportor în proiectul său, nu o evaluare adoptată de comisia ITRE la 19 noiembrie. Respingerea amendamentului de compromis și amânarea votului nu transformă automat proiectul inițial al lui Ratas într-o poziție oficială a comisiei.

În propunerea sa, Ratas a susținut și modificarea ritmului în care scade plafonul ETS după 2030. Pentru perioada 2031–2035, el a propus un factor anual de reducere de 3,2%, față de 3,7% în propunerea Comisiei. Din 2036, proiectul raportorului prevedea un factor de 2,2%, comparativ cu 1,7% în textul Comisiei.

Cele două etape trebuie interpretate împreună. Propunerea raportorului ar relaxa ritmul inițial de scădere a plafonului, dar ar introduce ulterior o reducere anuală mai rapidă decât cea prevăzută de Comisie. Procentele descriu traiectoria plafonului european, nu o obligație identică de reducere a emisiilor pentru fiecare instalație industrială.

Un alt punct de dezacord privește protejarea producției europene în sectoarele acoperite de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, CBAM. Pe măsură ce acest instrument este introdus, anumite alocări gratuite ETS sunt retrase progresiv, pentru a evita suprapunerea protecțiilor acordate producătorilor europeni.

Proiectul lui Ratas propunea un calendar mai favorabil alocărilor gratuite în primii ani ai perioadei următoare și evaluări periodice ale eficacității CBAM. Aceste evaluări ar urma să analizeze, între altele, evoluția producției industriale, importurile, exporturile și relocarea capacităților de producție.

Dacă indicatorii ar demonstra o deteriorare suficientă a competitivității în sectoarele vizate, proiectul prevedea posibilitatea suspendării unor reduceri programate ale certificatelor gratuite sau a unei ajustări a acestora. Susținătorii unei asemenea abordări consideră că mecanismul de protecție la frontieră trebuie evaluat și în raport cu situația exportatorilor europeni, care concurează pe piețe unde produsele lor pot avea costuri de carbon diferite.

Reforma include și modificări privind rezerva pentru stabilitatea pieței, mecanismul prin care EU ETS ajustează cantitatea de certificate disponibile în funcție de dezechilibrele dintre cerere și ofertă. Comisia propune adaptarea parametrilor rezervei la reducerea treptată a plafonului de emisii și la perspectiva unei piețe mai restrânse în deceniile următoare.

Acest dosar trebuie separat de modificarea punctuală a rezervei pentru stabilitatea pieței, asupra căreia Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu în octombrie 2026. Compromisul din octombrie privește creșterea pragului de anulare a certificatelor din rezervă la 700 de milioane și se află pe un traseu legislativ distinct.

De asemenea, dosarul examinat de ITRE nu trebuie confundat cu acordul provizoriu din 12 noiembrie privind aproximativ 121 de milioane de certificate gratuite pentru anumite industrii în perioada 2026–2030. Acesta din urmă privește în mod specific alocările calculate prin valorile de referință pentru căldură și combustibili. Ambele modificări fac parte dintr-o dezbatere mai largă despre competitivitate și prețul carbonului, dar au mecanisme și etape procedurale separate.

Pentru companiile industriale din România și din celelalte state membre, rezultatul din 19 noiembrie nu modifică obligațiile actuale de restituire a certificatelor ETS și nici condițiile deja aplicabile alocărilor gratuite. Miza viitoarei poziții parlamentare constă în stabilirea regulilor care ar putea influența investițiile industriale după 2030, costurile de conformare și protecția împotriva relocării producției.

Fișa legislativă OEIL indică în continuare dosarul 2026/0212(COD) în etapa examinării parlamentare și îl identifică pe Peter Liese, din PPE, drept raportor al comisiei ENVI. Jüri Ratas este raportor pentru aviz în ITRE, iar comisia TRAN urmează un traseu consultativ separat. Calendarul orientativ afișat pentru plen nu stabilește automat data la care ITRE va relua votul amânat.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau