Un nou raport de analiză privind propunerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) de a reglementa modalitatea de retragere a fondurilor din Pilonul 2 arată că măsura răspunde unei obligații legale vechi de aproape două decenii și poate fi justificată din perspectiva scopului inițial al acestui mecanism, dar avertizează că modul de implementare trebuie să protejeze drepturile participanților și să mențină încrederea în sistem.
Proiectul ASF prevede ca posibilitatea de retragere integrală a sumelor acumulate să fie înlocuită cu trei variante: retragere parțială plafonată la maximum 25% din portofoliu, plăți eșalonate pe o perioadă determinată sau pensie viageră. Această schimbare ar pune în aplicare, cu o întârziere de 17 ani, o prevedere existentă încă din Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
„Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private, distinctă și care suplimentează pensia acordată de sistemul public”, reamintește raportul, citând articolul 1 din lege. Această formulare subliniază caracterul suplimentar și pe termen lung al Pilonului 2, conceput pentru a oferi un flux de venit constant, nu o sumă unică.
Analiza menționează că Pilonul 2 a demonstrat o performanță investițională semnificativă în cei 16 ani de funcționare, cu un randament mediu anual de aproximativ 7% și un randament real (peste inflație) de peste 3%. Activele nete totale depășesc în prezent 125 de miliarde de lei, reprezentând o componentă importantă a economisirii interne și a pieței de capital din România.
Documentul recunoaște motivele economice și instituționale ale reglementării — evitarea unui „vârf de plată” estimat în jurul anului 2030, alinierea la recomandările OECD și menținerea scopului inițial al Pilonului 2 ca sursă de venit pe termen lung. Totuși, avertizează că „modificarea modului de acces la fonduri după ani de contribuții poate fi interpretată ca schimbare unilaterală a contractului inițial cu participanții, afectând încrederea publică în sistemul de pensii private”.
Raportul atrage atenția și asupra structurii actuale a investițiilor: peste 50% din activele Pilonului 2 sunt plasate în titluri de stat românești. „Titlurile de stat, deși considerate sigure, își pot pierde valoarea reală prin inflație neanticipată, avantajând statul ca datornic major și erodând puterea de cumpărare a viitoarelor pensii”, notează analiza.
Experiența altor state din Europa Centrală și de Est, precum Ungaria și Polonia, arată că fondurile private pot fi vulnerabile la presiuni bugetare, unele fiind parțial sau total preluate de stat în perioade de criză fiscală.
Pentru a asigura un echilibru între sustenabilitatea sistemului și protejarea intereselor participanților, raportul propune măsuri precum diversificarea portofoliilor pe piețe internaționale, reducerea dependenței de titlurile de stat, creșterea contribuției la nivelul legal de 6% din salariu și stimularea Pilonului 3 prin facilități fiscale. De asemenea, este recomandată o tranziție graduală de la sistemul de pensii prin repartiție (Pilonul 1) la cel prin capitalizare (Pilonul 2).
„Este nevoie de claritate legislativă și de reguli aplicabile tuturor, dar acestea trebuie implementate într-un mod care protejează caracterul privat al fondurilor și dreptul de proprietate al participanților”, subliniază autorul raportului, evidențiind că protejarea acestor principii este esențială pentru încrederea pe termen lung în Pilonul 2.
Contact pentru presă
+40722443022
Conf Univ. Dr. Radu Nechita – Universitatea Babeș-Bolyai și IES-Europe
