Comisara europeană pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a anunțat la conferința privind Sudanul de la Berlin că Team Europe mobilizează peste 811 milioane de euro pentru sprijin în interiorul Sudanului și în țările vecine care găzduiesc refugiați, în timp ce Uniunea Europeană cere o încetare imediată a focului și își exprimă intenția de a se alătura coaliției pentru prevenirea atrocităților și justiție în Sudan. Din acest total, peste 360 de milioane de euro provin de la Comisia Europeană, iar peste 451 de milioane de euro din contribuțiile statelor membre.

Pe scurt

1. Team Europe anunță un pachet de peste 811 milioane de euro pentru Sudan și statele vecine care găzduiesc refugiați.

2. Comisia Europeană contribuie cu peste 360 de milioane de euro, iar statele membre cu peste 451 de milioane de euro.

3. Din total, peste 215 milioane de euro sunt pentru Sudan și peste 145 de milioane de euro pentru țările vecine care găzduiesc refugiați.

4. UE spune că, începând din acest an, cel puțin 25% din finanțarea sa umanitară va merge către organizații locale.

5. Bruxellesul anunță că vrea să se alăture Coalition on Atrocity Prevention and Justice in Sudan.

6. Comisara Lahbib afirmă că Sudanul rămâne cel mai mare angajament umanitar al UE în Africa și cere respectarea dreptului internațional umanitar, inclusiv protejarea lucrătorilor umanitari.

În declarația de închidere a conferinței de la Berlin, Hadja Lahbib a legat noul angajament financiar al Uniunii de nevoia unei acțiuni politice și umanitare coordonate pentru a opri criza din Sudan. „Tot ceea ce am auzit astăzi indică o singură direcție: pentru a pune capăt suferinței, trebuie să acționăm împreună”, a spus comisara. Ea a anunțat apoi că „pentru a contribui la ruperea acestui cerc al violenței și impunității și pentru a preveni alte atrocități, sunt bucuroasă să anunț că UE așteaptă cu interes să se alăture Coaliției pentru Prevenirea Atrocităților și Justiție în Sudan”.

Discursul pune în centru responsabilitatea directă a actorilor implicați în conflict. „Criza din Sudan este provocată de om. Violența părților beligerante și a sponsorilor acestora alimentează catastrofa umanitară. Cu toții avem responsabilitatea de a împinge lucrurile spre pace și de a pune capăt acestei suferințe. Poporul sudanez are nevoie de o încetare imediată a focului”, a declarat Lahbib. Formularea este una dintre cele mai directe din intervenție și plasează răspunderea pentru degradarea situației în zona actorilor militari și politici implicați.

Comisara a prezentat și dimensiunea financiară a răspunsului european. Potrivit acesteia, anul trecut Uniunea Europeană și statele membre au acoperit o treime din răspunsul umanitar global pentru Sudan, iar în 2026 Team Europe crește din nou nivelul sprijinului. „Pe lângă cele peste 360 de milioane de euro puse la dispoziție de Comisia Europeană, statele membre ale UE promit astăzi peste 451 de milioane de euro, ceea ce ridică totalul Team Europe la mai mult de 811 milioane de euro pentru sprijin în interiorul Sudanului și în țările vecine care găzduiesc refugiați”, a spus Lahbib. Ea a precizat că acest total include „peste 215 milioane de euro pentru Sudan și peste 145 milioane de euro pentru țările vecine care găzduiesc refugiați”.

Lahbib a subliniat și locul central pe care Sudanul îl ocupă în politica umanitară a Uniunii. „Sudanul rămâne cel mai mare angajament umanitar al UE în Africa”, a spus comisara. În aceeași intervenție, ea a insistat că respondenții sudanezi trebuie să fie în centrul finanțării europene. „Aș vrea să subliniez un punct: respondenții sudanezi sunt în centrul acestei finanțări. Uniunea Europeană tratează cu seriozitate localizarea. Începând din acest an, cel puțin 25% din finanțarea noastră umanitară va merge către organizații locale, pentru că ele sunt cele care pot ajunge la oameni peste tot, inclusiv acolo unde alții nu pot.”

O altă axă majoră a discursului a fost protejarea lucrătorilor umanitari. Lahbib a spus că finanțarea nu este suficientă dacă cei care livrează ajutorul nu sunt protejați. „Dar finanțarea singură nu este suficientă. Respondenții sudanezi au nevoie și de protecție. Ei se confruntă cu cele mai mari riscuri, dar prea des primesc cel mai puțin sprijin. Uniunea Europeană refuză să accepte că a fi ucis face parte din fișa postului.” Ea a anunțat că UE a creat programul Protect Aid Workers, destinat să ofere relocare, sprijin juridic, asistență medicală și sprijin psihosocial, și a precizat că programul a ajutat deja peste 400 de lucrători umanitari, dintre care un sfert sunt sudanezi. „Acest lucru vă arată cât de periculoasă este această muncă”, a adăugat comisara.

Discursul a introdus și o componentă juridică clară, legată de respectarea dreptului internațional umanitar. „Avem nevoie de respectarea dreptului internațional umanitar. Atacarea unui lucrător umanitar nu este un prejudiciu colateral, este o crimă. Lucrătorii umanitari trebuie protejați. Aceasta este o obligație juridică pentru toate părțile, iar cei care o încalcă trebuie trași la răspundere”, a spus Lahbib. În acest cadru, intenția UE de a se alătura coaliției privind prevenirea atrocităților și justiția în Sudan capătă o dimensiune politică și juridică mai clară.

În încheiere, comisara a transmis un mesaj direct lucrătorilor umanitari prezenți la conferință și celor care activează în Sudan. „Tuturor lucrătorilor umanitari prezenți aici și în Sudan vreau să le spun mulțumesc. Mulțumesc pentru curajul și compasiunea voastră. Suntem alături de voi. Trebuie să ne asigurăm că salvarea de vieți nu vă costă propria viață.” Mesajul întărește linia generală a intervenției, în care sprijinul financiar, localizarea, protecția umanitarilor și cererea de încetare a focului sunt tratate ca părți ale aceluiași răspuns european.

Discursul de la Berlin nu este un act legislativ al Uniunii, ci o poziționare politică și umanitară în cadrul conferinței dedicate Sudanului. El combină mai multe niveluri de intervenție, finanțare umanitară, presiune politică pentru încetarea focului, accent pe organizațiile locale și protejarea lucrătorilor umanitari, într-un moment în care UE spune că Sudanul este cel mai mare angajament umanitar al său în Africa.

Noutatea politică a intervenției constă în faptul că Bruxellesul leagă răspunsul umanitar de tema justiției și a prevenirii atrocităților. Intenția de aderare la Coalition on Atrocity Prevention and Justice in Sudan, alături de insistența asupra răspunderii pentru atacurile asupra lucrătorilor umanitari, arată că UE încearcă să treacă de la o logică strict umanitară la una care combină asistența de urgență cu cererea de responsabilitate internațională.