Comitetul parlamentar de asociere UE–Moldova cere sprijin sporit pentru securitatea și reziliența Republicii Moldova, într-o declarație finală care condamnă incursiunile rusești în spațiul aerian moldovean, atacurile asupra infrastructurii energetice critice și presiunile hibride asupra țării. Documentul menționează riscuri legate de Transnistria, Găgăuzia, securitatea energetică și interferența externă.
Pe scurt
-
Declarația condamnă peste 50 de incursiuni ale dronelor și rachetelor rusești în spațiul aerian al Moldovei.
-
Comitetul cere cooperare mai puternică între UE și Moldova în securitatea spațiului aerian, supraveghere și apărare.
-
Documentul condamnă atacurile asupra infrastructurii energetice critice care afectează Moldova.
-
UE reamintește oferta de 60 de milioane de euro pentru Transnistria și regretă refuzul Tiraspolului.
-
Declarația exprimă îngrijorare privind alegerile din Găgăuzia și riscurile de dezinformare, finanțare ilicită și influență externă.
Comitetul parlamentar de asociere UE–Moldova cere sprijin sporit pentru securitatea și reziliența Republicii Moldova, într-o declarație finală adoptată la Bruxelles la 5 mai 2026.
Documentul condamnă incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova. Potrivit declarației, acestea au depășit 50 de incidente de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei și reprezintă încălcări grave ale suveranității, cu riscuri pentru siguranța civililor și stabilitatea regională.
Comitetul cere cooperare mai puternică între UE și Moldova în domeniile securității spațiului aerian, supravegherii și capacităților de apărare. Declarația cere și sprijin sporit pentru reziliența Moldovei la amenințări hibride și asimetrice.
Documentul salută cooperarea trilaterală dintre Moldova, România și Ucraina, cunoscută ca „Odesa Triangle”, și semnarea planului de cooperare dintre EU Partnership Mission in Moldova și mai multe instituții moldovene pentru consolidarea rezilienței instituționale, a managementului crizelor și a răspunsului la amenințări hibride.
Declarația condamnă atacurile rusești asupra infrastructurii energetice critice din Ucraina, inclusiv atacul asupra liniei Isaccea–Vulcănești din 23 martie, care a destabilizat rețeaua electrică a Moldovei și a vulnerabilizat gospodăriile și serviciile publice critice.
Comitetul salută planurile Moldovei de a avansa lucrările la trei noi linii de înaltă tensiune și finalizarea liniei Vulcănești–Chișinău, care ar permite importul a peste 50% din necesarul de electricitate al Moldovei direct din România.
În privința Transnistriei, declarația exprimă îngrijorare față de situația socio-economică a regiunii și amintește oferta UE de 60 de milioane de euro în asistență condiționată. Documentul regretă refuzul autorităților nerecunoscute de la Tiraspol de a utiliza această ofertă și susține abordarea graduală a autorităților constituționale privind reintegrarea.
Declarația salută posibila creare a unui fond de convergență pentru reintegrarea economică, socială și infrastructurală a regiunii transnistrene, inclusiv pentru alinierea la acquis-ul UE și îmbunătățirea nivelului de trai pe ambele maluri ale Nistrului.
În privința Găgăuziei, Comitetul exprimă îngrijorare față de dificultățile organizării alegerilor pentru Adunarea Populară după expirarea mandatului legislaturii a șaptea. Declarația cere autorităților regionale să alinieze Codul Electoral cu noul Cod Electoral al Republicii Moldova din 2022.
Documentul avertizează și asupra riscurilor de interferență externă și destabilizare în Găgăuzia, inclusiv prin dezinformare, finanțare ilicită și influență politică nejustificată.
Dimensiunea de securitate a devenit centrală în relația UE–Moldova după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Republica Moldova este afectată de riscuri energetice, atacuri asupra infrastructurii din regiune, amenințări hibride, dezinformare și presiuni asupra regiunilor vulnerabile. Declarația finală leagă securitatea Moldovei de securitatea europeană și de credibilitatea parcursului său de aderare.