Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu asupra unor reguli noi pentru protejarea adulților vulnerabili în situații transfrontaliere, prin clarificarea instanței competente, a legii aplicabile, a recunoașterii măsurilor de protecție și a reprezentării juridice în alte state membre.

Pe scurt

1. Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind protecția adulților vulnerabili în situații transfrontaliere.

2. Noile reguli acoperă domenii civile precum îngrijirea medicală, locul de reședință, administrarea bunurilor și alte măsuri de sprijin sau reprezentare.

3. Regulamentul va clarifica instanța competentă, legea aplicabilă și condițiile de recunoaștere și executare a măsurilor adoptate într-un alt stat membru.

4. Acordul introduce un certificat european de sprijin și reprezentare, care va ajuta reprezentanții să își dovedească puterile în alt stat membru.

5. Textul trebuie aprobat formal de Parlament și Consiliu, apoi va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns marți la un acord provizoriu asupra unui regulament privind protecția adulților vulnerabili în situații transfrontaliere. Noile reguli vizează persoanele adulte care au nevoie de sprijin sau garanții pentru luarea deciziilor în materii precum îngrijirea medicală, locul de reședință, bunurile imobile, tranzacțiile comerciale sau administrarea proprietăților și activelor.

Legislația urmărește să sprijine dreptul la autonomie al adulților în întreaga Uniune. Ea se aplică situațiilor transfrontaliere, atunci când o persoană are nevoie de protecție sau reprezentare într-un alt stat membru sau când măsurile luate într-o țară trebuie recunoscute și aplicate în alta.

Consiliul precizează că noile reguli vor proteja drepturile adulților care nu mai pot lua decizii fără sprijin, de exemplu persoane cu afecțiuni asociate vârstei, precum boala Alzheimer, asistate de un membru al familiei sau de un alt reprezentant.

Regulamentul aliniază în mare parte dreptul UE la normele internaționale prevăzute de Convenția de la Haga privind protecția adulților. Scopul este protejarea autonomiei adulților vulnerabili, inclusiv libertatea acestora de a face propriile alegeri atunci când se deplasează în interiorul UE.

Noile reguli stabilesc care instanță este competentă să adopte măsuri de protecție într-un caz transfrontalier, ce lege se aplică și în ce condiții măsurile sau puterile de reprezentare stabilite în străinătate sunt recunoscute și executate.

Regulamentul permite adultului vizat să aleagă instanța care ar trebui să îi gestioneze cazul, cu condiția să existe o legătură clară între persoană și instanța aleasă. Consiliul arată că noile reguli pornesc de la criterii precum reședința obișnuită a persoanei, cetățenia sau localizarea bunurilor.

Pentru a asigura certitudine juridică peste granițe, regulamentul prevede recunoașterea automată a măsurilor de protecție luate într-un alt stat membru, cu excepții limitate. O asemenea excepție poate exista dacă adultul nu a avut o oportunitate reală și efectivă de a fi ascultat.

Parlamentul European arată că măsurile adoptate într-un stat membru nu ar trebui să necesite o procedură specială pentru a fi recunoscute în alt stat membru. Eurodeputații au obținut și prevederi privind sprijinul adecvat și accesul la informații relevante pentru adulții vizați, inclusiv printr-un ghid practic privind aplicarea regulamentului și fișe cu rezumate scurte ale legislației naționale.

Textul garantează că documentele juridice, inclusiv actele notariale, vor produce în alte state membre aceleași efecte ca în țara în care au fost emise. Această prevedere este relevantă pentru cazurile în care reprezentarea, administrarea bunurilor sau alte măsuri de protecție trebuie dovedite în afara statului de origine.

Acordul introduce un certificat european de sprijin și reprezentare. Documentul va permite reprezentanților adulților care au nevoie de protecție să demonstreze mai ușor, în alt stat membru, că au puterea și autorizarea necesară pentru a sprijini sau reprezenta persoana respectivă.

Potrivit Parlamentului, adulții care au nevoie de sprijin vor putea solicita acest certificat pentru utilizare în întreaga Uniune. Eurodeputații au obținut ca certificatul să fie emis gratuit sau pentru o taxă care să nu depășească costurile administrative de producere și, acolo unde este posibil, în format digital.

Negociatorii au convenit să elimine din legislație registrele interconectate pentru a proteja viața privată, dar au consolidat comunicarea electronică între autorități și cu cetățenii.

Regulamentul tratează și situațiile de plasament al unui adult. În acest context, termenul se referă la decizii judiciare privind locul în care adultul ar trebui să trăiască, inclusiv stabilirea reședinței sau admiterea într-o unitate de îngrijire dintr-un alt stat membru atunci când persoana nu își poate exprima voința.

Autoritățile vor trebui să ia în considerare interesul adultului și să respecte voința și preferințele acestuia atunci când decid plasamentul într-un alt stat membru decât cel al reședinței obișnuite. Textul agreat permite totuși unui stat membru să se opună plasamentului unui adult pe teritoriul său, de exemplu dacă nu este de acord cu motivele care justifică plasamentul.

Raportoarea Parlamentului European, Yana Toom, Renew Europe, Estonia, a declarat: „Facem viața mai ușoară pentru adulții care au nevoie de protecție sau sprijin într-o altă țară. Prin noile reguli, Parlamentul a urmărit certitudinea juridică și asigurarea celui mai înalt respect pentru drepturile omului, în special dreptul la recunoaștere egală în fața legii.”

Costas Fytiris, ministrul justiției și ordinii publice din Republica Cipru, a declarat că adulții vulnerabili merită demnitate și autonomie indiferent unde se deplasează în UE. Potrivit acestuia, acordul stabilește că adulții care au nevoie de protecție trebuie să aibă certitudine juridică, iar alegerile lor trebuie recunoscute și respectate oriunde în Uniune.

Textul trebuie acum finalizat și aprobat formal de Parlamentul European și de Consiliu. După adoptarea formală, regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE, iar măsurile vor începe să se aplice progresiv după 24 de luni.

Numărul persoanelor care au nevoie de sprijin pentru luarea deciziilor privind aspecte personale ale vieții este în creștere. Potrivit datelor UE citate de Consiliu, proporția persoanelor de peste 65 de ani care trăiesc cu o formă de dizabilitate ar urma să crească cu 77% până în 2050.

În același timp, tot mai multe persoane își exercită dreptul la liberă circulație în UE, locuiesc în mai multe țări de-a lungul vieții sau dețin proprietăți în mai multe state membre. Această mobilitate poate crea dificultăți în gestionarea proprietăților aflate în altă țară, în accesarea tratamentelor medicale de urgență sau planificate în străinătate și în relocarea într-un alt stat membru.

Adulții care nu mai pot lua asemenea decizii fără sprijin din partea unui membru al familiei sau a unui tutore se pot confrunta cu reguli complexe și uneori contradictorii de drept internațional privat. Propunerea de regulament se bazează pe Convenția de la Haga privind protecția internațională a adulților, adoptată în 2000, care stabilește reguli privind autoritățile competente și legea aplicabilă în cazurile transfrontaliere.

Convenția de la Haga a fost ratificată până acum de 13 state membre ale UE și se aplică numai în aceste țări. Propunerea Comisiei pentru regulament a fost însoțită și de o propunere de decizie a Consiliului prin care toate statele membre ar urma să adere la Convenție. Această decizie rămâne în discuție între statele membre.