Mari companii din sectorul agroalimentar și al pesticidelor promovează în fața instituțiilor europene o versiune vagă a „agriculturii regenerative”, care ar putea influența viitoarele reguli și finanțări agricole ale Uniunii Europene fără să impună reducerea clară a pesticidelor și fertilizanților sintetici, susține Corporate Europe Observatory. Organizația afirmă că documente de lobby obținute de ea arată contacte și propuneri ale unor actori precum Bayer, Syngenta, Cargill, Unilever, Nestlé, Rabobank, SAI Platform, Forum for the Future of Agriculture și One Planet Business for Biodiversity.
Pe scurt
-
Corporate Europe Observatory susține că marile companii agroalimentare promovează o definiție „bazată pe rezultate” a agriculturii regenerative, care nu exclude pesticide, fertilizanți sintetici sau modele agricole intensive.
-
Organizația avertizează că termenul apare tot mai des în discuțiile europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună, finanțarea fermierilor și instrumentele de măsurare a sustenabilității agricole.
-
Bayer, Cargill, Unilever, Nestlé, Rabobank, SAI Platform și OP2B sunt menționate printre actorii care au promovat sau susținut diferite cadre de agricultură regenerativă în relația cu factorii de decizie europeni.
-
Criticii citați de Corporate Europe Observatory spun că lipsa unei definiții ferme poate transforma agricultura regenerativă într-un instrument de greenwashing, în locul unei tranziții reale spre agroecologie, agricultură organică și reducerea inputurilor chimice.
Raportul Corporate Europe Observatory descrie „agricultura regenerativă” ca un termen aflat în plină expansiune în dezbaterea europeană, dar contestat pentru că nu are o definiție internațională acceptată. Conceptul a pornit din mișcarea organică din Statele Unite și era asociat inițial cu sănătatea solului, rotația culturilor, folosirea culturilor de acoperire, reducerea lucrărilor solului și metode organice de fertilizare și combatere a dăunătorilor.
Organizația susține că termenul a fost preluat în ultimii ani de mari companii agroalimentare și de pesticide, care îl folosesc pentru a promova cadre flexibile și „bazate pe rezultate”. Aceste cadre ar urmări îmbunătățiri măsurabile, precum sănătatea solului, biodiversitatea, apa sau carbonul, dar fără să stabilească limite ferme privind reducerea pesticidelor, a fertilizanților sintetici sau a modelelor agricole dependente de inputuri industriale.
Corporate Europe Observatory afirmă că documentele obținute arată că, din septembrie 2024, companii și grupuri din industria pesticidelor, a lactatelor și a alimentelor au discutat cu Comisia Europeană despre agricultura regenerativă. Bayer este menționată ca având o întâlnire în septembrie 2025 cu directoarea generală a DG AGRI, Elisabeth Werner, pentru a discuta conceptul ca modalitate de reconciliere între sustenabilitate și productivitate agricolă.
Cargill este prezentată ca un alt actor important. Potrivit raportului, compania a invitat comisarul pentru agricultură la un eveniment organizat la Davos pe tema agriculturii regenerative și finanțează cercetări, inclusiv la Wageningen University, pentru a promova beneficiile schemelor sale în Europa. Unilever este menționată pentru invitații adresate oficialilor europeni la o fermă pilot din Spania, unde testează tehnici precum rotația culturilor și plantarea de benzi florale lângă câmpuri.
Raportul notează și implicarea Rabobank, ca instituție financiară interesată de piețe de carbon agricol și credite de carbon din sol, precum și a Nestlé, care a anunțat la Forumul Economic Mondial de la Davos ambiția de a accelera tranziția spre agricultură regenerativă. Corporate Europe Observatory susține că această mobilizare are loc într-un moment în care companiile sunt presate să răspundă pentru impactul lor climatic și de biodiversitate.
Un rol important este atribuit platformelor intermediare. Forum for the Future of Agriculture, cofondat de Syngenta și European Landowners’ Organisation, a contactat Comisia în ianuarie 2025 pentru a cere extinderea agriculturii regenerative înaintea publicării Viziunii pentru agricultură. One Planet Business for Biodiversity, care include companii precum Nestlé, Unilever, Microsoft și Google, este descrisă ca platformă care a transmis Comisiei un cadru propriu privind agricultura regenerativă.
Corporate Europe Observatory critică în special abordarea „outcome-based”, deoarece aceasta poate măsura riscul sau eficiența fără să impună reduceri absolute ale pesticidelor și fertilizanților. Organizația susține că unele cadre promovate de industrie se concentrează pe reducerea riscului asociat pesticidelor, nu pe reducerea utilizării lor, și pe eficiența fertilizanților, nu pe scăderea cantităților folosite.
SAI Platform, o inițiativă care reunește aproximativ 190 de companii agroalimentare și alimentare globale, este prezentată ca un actor central în formularea unei definiții corporate a agriculturii regenerative. Printre membrii menționați de Corporate Europe Observatory se află Bayer, Cargill, ADM, Syngenta, Danone, PepsiCo, McDonald’s, Nestlé și Unilever. Platforma definește agricultura regenerativă ca o abordare agricolă bazată pe rezultate, care protejează și îmbunătățește solul, biodiversitatea, clima și resursele de apă, susținând în același timp dezvoltarea afacerilor agricole.
Corporate Europe Observatory susține că această definiție nu menționează explicit folosirea pesticidelor sau fertilizanților, deși acestea sunt factori majori pentru biodiversitate și pentru integritatea ecosistemelor. Organizația întreabă ce reduceri concrete de pesticide și fertilizanți ar fi obținute până în 2030, în contextul în care strategia Farm to Fork propusese anterior obiective clare, ulterior slăbite sau abandonate politic.
Miza nu este doar semantică. Raportul afirmă că termenul „agricultură regenerativă” începe să influențeze discuțiile europene privind criteriile de sustenabilitate agricolă, inclusiv instrumentul „On-Farm Sustainability Compass” și viitoarele forme de sprijin prin Politica Agricolă Comună. Corporate Europe Observatory avertizează că unele grupuri industriale au sugerat că propriile cadre ar putea ajuta la stabilirea fermelor sau practicilor eligibile pentru sprijin public.
Această posibilitate îngrijorează organizații precum Agroecology Europe și IFOAM Organics International, potrivit raportului. Ele se tem că standarde private, definite de companii care au interese comerciale directe în pesticide, fertilizanți, credite de carbon sau lanțuri agroalimentare, ar putea influența distribuția fondurilor publice. Viitoarea Politică Agricolă Comună, una dintre cele mai mari componente ale bugetului UE, este astfel prezentată ca teren central de dispută.
Raportul menționează și Parlamentul European. Termenul „agricultură regenerativă” a început să apară în amendamente și voturi recente privind viitorul Politicii Agricole Comune, inclusiv în Comisia pentru mediu. Corporate Europe Observatory indică amendamente depuse de eurodeputați români din Grupul Partidului Popular European, Daniel Buda și Dan-Ștefan Motreanu, de eurodeputata finlandeză Sirpa Pietikäinen și de eurodeputați francezi de extremă dreapta.
Comitetul Economic și Social European este menționat separat, deoarece a adoptat în iunie 2025 o opinie din proprie inițiativă în care cere Uniunii să extindă agricultura regenerativă. Corporate Europe Observatory consideră problematic faptul că opinia citează definiții și scheme ale unor platforme de afaceri, inclusiv OP2B și SAI, fără să reflecte suficient criticile științifice și civice privind riscul de greenwashing.
Dr. Matteo Metta, Policy Manager la Agroecology Europe, este citat în raport spunând că un amestec de corporații agroalimentare și actori globali din finanțarea carbonului împing terminologia vagă a agriculturii regenerative în textele europene. În traducere, el avertizează că acest lucru riscă să slăbească guvernanța publică și să reorienteze cercetarea și investițiile către inițiative private autodefinite, precum creditele de carbon și etichetele proprietare.
Yogi Hale Hendlin, cercetător în sănătate publică la Erasmus University Rotterdam, este și mai direct. „Agricultura regenerativă este noul cuvânt la modă și oferă un paravan pentru agrobusiness ca să ascundă monoculturile distructive și modurile intensive de producție agricolă”, spune el în raport. Hendlin compară această strategie cu companiile petroliere care invocă investiții în combustibili din alge, în timp ce cea mai mare parte a veniturilor lor continuă să vină din combustibili fosili.
Corporate Europe Observatory nu susține că toate practicile prezentate ca regenerative sunt lipsite de valoare. Raportul recunoaște că unele grupuri de mediu și inițiative ale fermierilor consideră termenul util pentru colaborare și transformarea sistemului alimentar. Critica sa vizează capturarea termenului de către corporații și riscul ca o noțiune slab definită să fie folosită pentru a menține agricultura industrială existentă sub o etichetă acceptabilă politic.
Organizația susține că UE trebuie să lase autoritățile publice, nu actorii corporativi, să definească regulile jocului. În centrul dezbaterii se află diferența dintre obiective verificabile și limite obligatorii: reducerea riscului pesticidelor nu este același lucru cu reducerea folosirii pesticidelor, iar eficiența fertilizanților nu garantează scăderea dependenței de fertilizanți sintetici. Pentru criticii citați în raport, fără reguli obligatorii, agricultura regenerativă poate deveni un limbaj de marketing care amână transformarea reală a sistemului alimentar european.