Parlamentul European cere garanții că apa mai curată nu va face medicamentele mai scumpe

Parlamentul European cere o pauză temporară în aplicarea obligațiilor financiare introduse prin noua directivă privind tratarea apelor uzate urbane, pentru a verifica dacă sistemul prin care producătorii de medicamente și cosmetice trebuie să plătească pentru eliminarea micropoluanților poate afecta accesul la medicamente. Rezoluția adoptată joi nu contestă obiectivul de mediu al directivei, dar cere Comisiei Europene o nouă evaluare de impact până la sfârșitul anului 2026.

Pe scurt

1. Eurodeputații susțin introducerea tratării cuaternare a apelor uzate, adică tehnologia prin care sunt eliminați micropoluanți precum reziduuri farmaceutice sau substanțe chimice din cosmetice.

2. Parlamentul European spune că aceste costuri nu trebuie transferate contribuabililor sau consumatorilor de apă, ci suportate corect de sectoarele care contribuie la poluare.

3. În același timp, eurodeputații cer o suspendare temporară a obligațiilor de responsabilitate extinsă a producătorului, până când Comisia verifică impactul asupra accesului la medicamente.

4. Directiva prevede o aplicare treptată până în 2045, iar producătorii de medicamente și cosmetice ar trebui să acopere cel puțin 80% din costurile eliminării micropoluanților.

Rezoluția a fost adoptată cu 294 de voturi pentru, 245 împotrivă și 28 de abțineri, ceea ce arată o majoritate clară, dar și o dezbatere politică sensibilă. Subiectul combină două obiective publice greu de separat: apă mai curată pentru oameni și ecosisteme, pe de o parte, și siguranța aprovizionării cu medicamente, pe de altă parte.

Micropoluanții sunt substanțe prezente în cantități mici în apă, dar care pot avea efecte importante asupra mediului și sănătății. În apele uzate urbane pot ajunge, de exemplu, reziduuri din medicamente, produse cosmetice sau alte substanțe chimice folosite zilnic. Stațiile clasice de epurare nu sunt întotdeauna proiectate să elimine aceste substanțe, motiv pentru care directiva revizuită introduce tratamentul cuaternar, o etapă avansată de curățare.

Parlamentul European reafirmă sprijinul pentru obiectivele de mediu ale directivei. Eurodeputații spun că tratamentul cuaternar este necesar pentru protejarea sănătății, a ecosistemelor și pentru combaterea unor riscuri emergente, inclusiv rezistența antimicrobiană. Această legătură este importantă: reziduurile de antibiotice și alte substanțe pot contribui la presiuni asupra mediului și la apariția unor forme de rezistență care afectează eficiența tratamentelor medicale.

Problema centrală este cine plătește. Directiva aplică principiul „poluatorul plătește” și introduce responsabilitatea extinsă a producătorului pentru producătorii de medicamente și cosmetice. În practică, aceștia trebuie să acopere cel puțin 80% din costurile pentru eliminarea micropoluanților din apele uzate urbane. Ideea este ca factura pentru poluare să nu fie trimisă direct contribuabililor sau consumatorilor de apă.

Eurodeputații consideră responsabilitatea extinsă a producătorului cel mai eficient instrument pentru aplicarea principiului „poluatorul plătește”. În același timp, ei cer ca obligațiile să fie aplicate într-un mod flexibil și proporțional, astfel încât să nu afecteze disponibilitatea, prețul sau accesibilitatea medicamentelor în Uniunea Europeană.

Aceasta este miza politică a rezoluției. Dacă producătorii de medicamente trebuie să suporte costuri suplimentare mari, există temeri că unele produse ar putea deveni mai scumpe, mai puțin atractive comercial sau mai greu de menținut pe piață, mai ales în cazurile în care marjele sunt mici sau lanțurile de aprovizionare sunt deja fragile. Parlamentul cere ca aceste riscuri să fie evaluate înainte ca obligațiile financiare să producă efecte concrete.

Eurodeputații solicită Comisiei Europene o nouă evaluare de impact până la sfârșitul anului 2026. Aceasta ar trebui să identifice lista substanțelor prezente în apele uzate urbane, să verifice costurile tratamentului cuaternar, să stabilească atribuirea responsabilității către sectoarele relevante și să analizeze impactul potențial asupra disponibilității, accesibilității și prețului medicamentelor.

Până la finalizarea studiului și evaluarea concluziilor de către Comisie, Parlamentul cere o suspendare temporară, prin formula „stop the clock”, a obligațiilor de responsabilitate extinsă a producătorului și a tratamentului cuaternar, inclusiv a obligațiilor financiare conexe. Cererea nu anulează directiva, dar introduce presiune politică pentru o pauză de aplicare până când impactul economic și sanitar este mai clar.

Directiva revizuită privind tratarea apelor uzate urbane a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025. Ea cere statelor membre să se asigure că orașele colectează și tratează corect apele uzate. Noul element sensibil este extinderea tratării către micropoluanți și includerea producătorilor de medicamente și cosmetice în finanțarea costurilor.

Aplicarea tratamentului cuaternar va fi treptată. Din decembrie 2033, 20% dintre stațiile mai mari și 10% dintre stațiile mai mici vor trebui modernizate. Până în 2039, acoperirea trebuie să ajungă la 60% dintre stații, iar acoperirea completă este prevăzută pentru 2045. Acest calendar lung arată dimensiunea investițiilor necesare și complexitatea modernizării infrastructurii de apă.

Pentru cetățeni, dosarul nu este doar tehnic. El privește calitatea apei, costurile din facturile de utilități, protecția râurilor și a ecosistemelor, dar și prețul și disponibilitatea medicamentelor. Parlamentul încearcă să păstreze echilibrul între două promisiuni: apa urbană trebuie curățată mai bine, iar costurile acestei curățări trebuie împărțite fără să creeze probleme noi în sistemul de sănătate.