Uniunea Europeană alocă 56 de milioane de euro pentru fermierii afectați de secetă, furtuni și îngheț

Uniunea Europeană alocă peste 56 de milioane de euro pentru fermieri din Portugalia, România, Cipru, Croația și Slovenia, după un an agricol marcat de secetă severă, valuri de căldură, furtuni, inundații și îngheț. Sprijinul vine din rezerva agricolă a Uniunii Europene și este destinat sectoarelor afectate direct de fenomene climatice extreme și dezastre naturale.

Pe scurt

1. Comisia Europeană mobilizează peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă pentru cinci state membre.

2. Portugalia va primi 30 de milioane de euro, România 14,8 milioane, Cipru 4,6 milioane, Croația 4,4 milioane și Slovenia 2,8 milioane.

3. În România, sprijinul vizează fermierii afectați de seceta severă și valurile de căldură care au lovit culturile de porumb și floarea-soarelui între iunie și august 2025.

4. Statele membre pot completa sprijinul european cu fonduri naționale de până la 200% din alocarea primită.

5. Ajutorul trebuie plătit fermierilor până cel târziu la 28 februarie 2027.

Pentru fermierii afectați, decizia înseamnă bani de urgență pentru pierderi care nu mai sunt excepții rare, ci parte a noii realități agricole europene. În 2025 și în prima jumătate a anului 2026, mai multe regiuni din Uniunea Europeană au fost lovite de fenomene climatice extreme care au distrus culturi, au afectat infrastructura agricolă și au crescut costurile de producție.

România va primi 14,8 milioane de euro. Banii sunt destinați fermierilor care au avut pierderi la porumb și floarea-soarelui, după seceta severă și valurile repetate de căldură din perioada iunie-august 2025. Aceste culturi sunt importante pentru fermele românești, dar sunt foarte vulnerabile la lipsa apei și la temperaturi extreme în perioadele critice de vegetație.

Portugalia primește cea mai mare sumă, 30 de milioane de euro. Țara a fost afectată în ianuarie și februarie 2026 de furtuna Kristin, care a adus ploi abundente, vânt puternic și inundații. Comisia Europeană spune că aceste fenomene au produs pagube, au distrus terenuri agricole și infrastructură și au dus la pierderi importante în producția agricolă.

Cipru va primi 4,6 milioane de euro, după o perioadă de secetă prelungită și căldură extremă începută în mai 2025. Pierderile au afectat producția vegetală, dar au crescut și costurile pentru hrana animalelor, ceea ce a lovit și crescătorii de animale.

În Croația, sprijinul de 4,4 milioane de euro vizează fermieri afectați de un amestec de fenomene extreme în primăvara și vara anului 2025: temperaturi de îngheț, precipitații excesive și secetă. Printre culturile afectate se numără prunele, alunele, viile, lucerna și sfecla de zahăr.

Slovenia va primi 2,8 milioane de euro pentru pierderile cauzate de înghețurile de primăvară care au afectat producția de mere. Pentru livezi, înghețul într-un moment sensibil al sezonului poate compromite o parte importantă din recoltă înainte ca fructele să ajungă la maturitate.

Sprijinul european este direcționat către sectoare agricole concrete. În Portugalia, ajutorul poate acoperi culturi arabile, ulei de măsline și măsline de masă, fructe și legume, vin și sectorul zootehnic. În România, lista este mai restrânsă și vizează porumbul și floarea-soarelui.

În Cipru, sprijinul acoperă citrice, banane, smochine, rodii, fructe de cactus, vii, ulei de măsline și măsline de masă, cereale, culturi furajere, apicultură și crescători de bovine, ovine și caprine. În Croația, ajutorul privește prunele, alunele, podgoriile, lucerna și sfecla de zahăr, iar în Slovenia merele.

Statele membre pot adăuga bani naționali de până la 200% peste alocarea europeană. Această posibilitate este importantă deoarece sumele europene acoperă doar o parte din pierderi, iar impactul real asupra fermelor poate varia mult în funcție de regiune, dimensiunea exploatației, nivelul de asigurare și capacitatea fermierilor de a relua producția.

Autoritățile naționale trebuie să se asigure că sprijinul ajunge rapid la fermieri. Plățile trebuie făcute până cel târziu la 28 februarie 2027. Statele membre trebuie să transmită Comisiei detaliile de implementare, inclusiv criteriile folosite pentru acordarea ajutorului individual, impactul estimat al măsurii, calendarul plăților și nivelul sprijinului suplimentar național.

Comisia cere și măsuri pentru evitarea denaturării concurenței și a supracompensării. În practică, acest lucru înseamnă că ajutorul trebuie să ajungă la fermierii afectați de pierderi reale, fără ca plata să creeze avantaje nejustificate față de alți producători.

Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, a spus că fermierii europeni plătesc un preț tot mai mare pentru fenomenele meteo extreme.

„De la secetă și valuri de căldură la furtuni și înghețuri, fermierii Europei plătesc un preț tot mai greu pentru vremea extremă”, a spus Christophe Hansen. El a adăugat că sprijinul de 56 de milioane de euro arată solidaritatea Uniunii Europene cu fermierii și regiunile cele mai afectate.

Comisarul a spus că șocurile climatice devin „noua realitate” pentru agricultură. În opinia sa, protejarea securității alimentare europene înseamnă investiții în reziliența agriculturii, prin instrumente mai puternice de gestionare a riscurilor și o mai bună pregătire pentru șocuri climatice.

Rezerva agricolă a Uniunii Europene este instrumentul folosit pentru crize de piață sau evenimente excepționale care afectează producția sau distribuția agricolă. Politica agricolă comună pentru 2023-2027 include o rezervă de cel puțin 450 de milioane de euro pe an.

Decizia arată presiunea tot mai mare pe politica agricolă europeană. Sprijinul de urgență ajută fermierii după pierderi, dar nu rezolvă singur problema structurală: agricultura europeană trebuie să se adapteze la un climat în care seceta, valurile de căldură, înghețurile târzii, ploile excesive și furtunile apar mai frecvent și produc pagube tot mai costisitoare.

Comisia Europeană va adopta propunerea după aprobarea statelor membre, iar actul va intra în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Măsura face parte din instrumentele excepționale ale politicii agricole comune, folosite pentru a sprijini fermierii afectați de evenimente grave care perturbă producția agricolă.