
Parlamentul European transmite Rusiei că Uniunea Europeană nu mai poate trata dezinformarea, atacurile hibride, sabotajele, interferențele electorale și presiunea asupra presei ca fenomene separate sau temporare. Comisia specială pentru European Democracy Shield a adoptat un raport care cere un scut democratic european mai operațional, iar raportorul Tomas Tobé a spus după vot că mesajul către „fabricile de troli ruși din Sankt Petersburg” este clar: „ne vom apăra democrația orice ar fi”.
Pe scurt
-
Comisia specială EUDS a adoptat recomandările cu 20 de voturi pentru, 9 împotrivă și 2 abțineri.
-
Raportul spune că Rusia este principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei, iar Belarus, China, Iran și Coreea de Nord sunt, de asemenea, active.
-
Eurodeputații cer un Centru European pentru Reziliență Democratică, creat prin act juridic obligatoriu, cu mandat operațional, buget dedicat și guvernanță care să implice toate statele membre.
-
Raportul cere aplicarea mai fermă a regulilor digitale existente, în special Digital Services Act, pentru a obliga platformele să reacționeze mai rapid la interferențe electorale, rețele de boți și campanii coordonate.
-
Parlamentul European urmează să voteze raportul în plen în sesiunea din septembrie.
Raportul adoptat de Comisia specială EUDS pornește de la o idee simplă: apărarea democrației nu mai poate fi lăsată doar în seama fiecărui stat membru. Atacurile nu se opresc la frontiere, iar autorii lor folosesc simultan platforme online, finanțări opace, campanii de manipulare, atacuri cibernetice, sabotaje, presiuni asupra infrastructurii critice, operațiuni prin intermediari și încercări de slăbire a încrederii în alegeri.
Tomas Tobé, raportorul raportului și eurodeputat PPE din Suedia, a spus în conferința de presă că există un consens tot mai larg între grupurile politice privind amenințările la adresa democrației europene. El a menționat manipularea informațională străină, interferențele, atacurile cibernetice, atacurile împotriva instituțiilor democratice și eforturile deliberate de subminare a încrederii publice în procesele democratice.
Cea mai directă formulare a venit imediat după vot. Tobé a spus că raportul transmite Comisiei Europene că Parlamentul vrea un European Democracy Shield „mult mai puternic” și transmite „fabricilor de troli ruși din Sankt Petersburg” că Europa își va apăra democrația „orice ar fi”.
Rusia este identificată ca principala amenințare. Raportul arată că Moscova folosește atacuri hibride asupra infrastructurii critice, atacuri cibernetice, sabotaj fizic, incendieri, spionaj și bruiaj de semnal. În document sunt menționate și activități care provin din Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.
Tobé a explicat că Rusia se află într-o categorie separată prin amploare, persistență, resurse, intensitatea operațiunilor și modul în care folosește aceste acțiuni pentru a slăbi Europa. El a legat aceste operațiuni de războiul de agresiune împotriva Ucrainei, spunând că ele urmăresc să divizeze societățile europene, să erodeze sprijinul pentru Kiev și să reducă încrederea în instituțiile democratice.
Raportul cere sancțiuni extinse împotriva celor care facilitează dezinformarea rusă și împotriva unor entități din afara Uniunii, în special chineze, care ar ajuta la ocolirea sancțiunilor și la facilitarea operațiunilor ruse. Eurodeputații cer și un răspuns coordonat la „listele negre” ale Rusiei împotriva cetățenilor Uniunii, jurnaliștilor și eurodeputaților.
Un element central al raportului este crearea unui Centru European pentru Reziliență Democratică. Eurodeputații susțin ideea unui astfel de centru, dar cer ca el să nu fie doar o structură voluntară sau simbolică. Raportul cere un act juridic obligatoriu, parametri operaționali clari, buget dedicat și o guvernanță care să implice toate statele membre.
În conferința de presă, Tobé a spus că actualele structuri europene pentru combaterea manipulării informaționale străine sunt prea dispersate. El a propus ca noul centru să preia responsabilitatea pentru structuri existente, precum Rapid Alert System, aflat acum la Serviciul European de Acțiune Externă, și task force-ul Comisiei din domeniu. În opinia sa, centrul trebuie să fie independent, să aibă resurse și să devină cu adevărat operațional.
Nathalie Loiseau, președinta comisiei speciale și eurodeputată Renew din Franța, a susținut în conferința de presă că democrațiile europene sunt atacate „din interior și din exterior”. Ea a spus că una dintre cele mai mari greșeli ar fi refuzul de a vedea pericolul și a prezentat raportul ca pe un instrument de alertă, control și presiune asupra Comisiei Europene și a statelor membre.
Pentru mediul online, raportul insistă pe o idee importantă: Uniunea Europeană trebuie să aplice regulile digitale existente, nu doar să inventeze unele noi. Tobé a spus că Digital Services Act oferă deja instrumente importante pentru a trage la răspundere marile platforme în cazuri de riscuri sistemice legate de alegeri, manipularea informației și procese democratice, dar aplicarea rămâne incompletă.
Această distincție este importantă pentru dezbaterea publică. Parlamentul nu cere doar mai multe legi, ci folosirea efectivă a normelor deja adoptate pentru a forța platformele să reacționeze mai rapid la rețele de boți, campanii coordonate, manipulare electorală și conținut sintetic folosit pentru a induce în eroare alegătorii.
Raportul cere ca platformele să răspundă mai rapid la interferențele electorale, în special la operațiunile conduse de boți. Eurodeputații cer și marcarea mai clară a conținutului sintetic, diferențierea sa de materialele autentice, vizibilitate mai mare pentru sursele independente și verificate și expunerea campaniilor ascunse de dezinformare care folosesc inteligența artificială generativă.
Tobé a spus că libertatea de exprimare este una dintre fundațiile democrațiilor europene, dar apărarea acesteia nu poate însemna oferirea unui spațiu liber de operare pentru rețele automate de boți, campanii coordonate de dezinformare sau fabrici de troli rusești. Raportul formulează aceeași idee spunând că drepturile la exprimare și informare există pentru a proteja ființele umane, nu mașinile, și nu trebuie folosite pentru a tolera conținut ilegal sau operațiuni hibride ale regimurilor autoritare.
Eurodeputații cer și reducerea dependenței Uniunii de tehnologii controlate din exterior în sectoare critice. Raportul menționează companiile tehnologice americane și hardware-ul chinez și propune o strategie echilibrată de tip „buy European” pentru investiții în infrastructură critică, alături de diversificarea partenerilor pentru materii prime critice.
Pentru alegeri, recomandările merg de la combaterea deepfake-urilor rău-intenționate și a reclamelor frauduloase până la protecția candidatelor femei și clasificarea infrastructurii electorale ca infrastructură critică. Raportul cere aplicarea completă a regulilor europene privind combaterea spălării banilor și registrele beneficiarilor reali, precum și un principiu „know your donor” pentru donațiile în criptomonede.
Tema finanțării este una dintre cele mai sensibile. Raportul vizează finanțările prin interpuși, donațiile opace, criptoactivele și lacunele care pot permite influențarea indirectă a partidelor, campaniilor sau actorilor politici. În ședința comisiei, comisarul pentru afaceri interne Magnus Brunner a legat și criminalitatea organizată de atacurile asupra democrației, spunând că actorii ostili folosesc uneori organizații criminale ca intermediari pentru dezinformare, atacuri cibernetice, sabotaj și presiune asupra infrastructurii critice.
Brunner a spus că democrația și securitatea se susțin reciproc și că „nu există democrație fără securitate”. El a avertizat că organizațiile criminale nu amenință doar siguranța publică, ci și democrația însăși, prin corupție, intimidare, infiltrarea afacerilor legitime și a instituțiilor publice și subminarea încrederii cetățenilor în guvernare.
Raportul cere și protejarea presei libere și a societății civile. Eurodeputații solicită angajamente de finanțare pe termen lung pentru libertatea presei, aplicarea efectivă a interdicției privind spyware-ul ilegal și posibilitatea introducerii unui statut de protecție pentru jurnaliștii de investigație.
Educația media este tratată ca parte a apărării democrației. Raportul cere programe europene de alfabetizare media, inclusiv conștientizare critică privind conținutul generat de inteligența artificială, în special pentru minori. Documentul cere și analizarea impactului reducerii ajutorului american asupra pluralismului, mai ales în regiunile vecine, și finanțare stabilă pentru Radio Free Europe/Radio Liberty.
Dimensiunea externă este la fel de importantă. Raportul cere sprijin specializat din partea delegațiilor Uniunii Europene și a misiunilor de securitate și apărare pentru statele candidate, inclusiv Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest, Armenia și Georgia, în combaterea manipulării informaționale străine și a interferențelor.
Documentul cere și acțiune împotriva represiunii transnaționale și a instrumentalizării migrației. Aceste două teme arată că Parlamentul privește democrația europeană nu doar ca pe un spațiu intern de reguli și alegeri, ci ca pe o țintă într-un conflict geopolitic mai larg, în care regimurile autoritare folosesc diaspora, presiunea la frontieră, informațiile și infrastructura pentru a crea vulnerabilitate.
Raportul a fost adoptat în comisie cu 20 de voturi pentru, 9 împotrivă și 2 abțineri. În timpul ședinței, reprezentanți ai unor grupuri politice au criticat procedura și au anunțat opinii minoritare, acuzând riscuri de centralizare, cenzură și control al narațiunii. Tobé a respins această interpretare, spunând că apărarea democrației împotriva interferenței străine nu limitează dezbaterea, ci protejează integritatea instituțiilor democratice.
Parlamentul European urmează să voteze raportul în plen în sesiunea din septembrie. Miza va fi dacă European Democracy Shield rămâne un concept politic general sau devine un sistem concret, cu centru operațional, buget, sancțiuni, aplicarea regulilor digitale și obligații mai clare pentru platforme, state membre și instituțiile europene.