Republica Moldova a început deja una dintre cele mai concrete forme de integrare în Uniunea Europeană prin conectarea sistemului său energetic la rețeaua europeană continentală, spune Corina Popescu, președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica. Într-un interviu acordat 2EU.brussels, ea afirmă că energia este domeniul în care apropierea de UE se vede deja în infrastructură, reguli, piețe și fluxuri reale de electricitate.
Potrivit Corinei Popescu, interconectarea energetică înseamnă că Republica Moldova nu mai este dependentă de o singură direcție, Rusia, ci devine parte a unui sistem european comun, bazat pe cooperare, solidaritate și reguli comune. Ea afirmă că accesul la mai multe surse de energie transformă energia dintr-o vulnerabilitate într-o garanție de stabilitate.
Pe scurt
-
Republica Moldova s-a sincronizat cu sistemul european continental de electricitate la 16 martie 2022, împreună cu Ucraina.
-
Corina Popescu spune că integrarea energetică a Moldovei în Europa a început deja, înainte de aderarea formală la Uniunea Europeană.
-
România este descrisă drept principala poartă de acces a Moldovei către piața europeană de electricitate.
-
Linia Vulcănești–Chișinău, numită „Linia Independenței Energetice”, ar urma să reducă dependența de infrastructura energetică din regiunea transnistreană.
-
Moldelectrica consideră că integrarea energetică a Moldovei este o chestiune de securitate regională comună, nu doar de asistență europeană.
Sincronizarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu rețeaua europeană continentală a avut loc în regim de urgență, la 16 martie 2022, după declanșarea invaziei ruse împotriva Ucrainei. Corina Popescu spune că procesul fusese planificat inițial pe o perioadă de 12 luni, dar a fost comprimat în mai puțin de o lună, prin cooperarea dintre specialiștii europeni, moldoveni și ucraineni.
„Sincronizarea a fost mult mai mult decât un succes tehnic, a fost momentul care a schimbat logica de funcționare a întregului sistem”, afirmă președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica.
Această schimbare a permis Republicii Moldova să importe energie din România și din alte state europene, reducând treptat dependența de centrala MGRES din regiunea transnistreană. În trecut, potrivit Corinei Popescu, sistemul energetic moldovenesc depindea aproape integral de Ucraina și Rusia, iar funcții esențiale, precum echilibrarea sistemului, se realizau în afara țării.
România are un rol central în noua arhitectură energetică a Republicii Moldova. Corina Popescu spune că România este astăzi unul dintre cei mai importanți parteneri ai Chișinăului în domeniul energetic, „dacă nu cel mai important”, și că prin România se materializează accesul Moldovei la piața europeană de electricitate.
În prezent, capacitatea de import din România este limitată de infrastructura existentă. Pentru a depăși aceste constrângeri, sunt în desfășurare trei proiecte de linii electrice de 400 kV: Vulcănești–Chișinău, Suceava–Bălți și Strășeni–Gutinaș.
Cel mai avansat și mai important proiect este linia Vulcănești–Chișinău, cunoscută drept „Linia Independenței Energetice”. Potrivit Corinei Popescu, aceasta are aproximativ 157 de kilometri, o capacitate de transport de până la 630 MVA și ar putea acoperi peste 50% din consumul Republicii Moldova în perioadele de vârf.
Linia rezolvă una dintre vulnerabilitățile istorice ale sistemului moldovenesc: dependența de trasee energetice care treceau prin infrastructura din regiunea transnistreană. După punerea în funcțiune, fluxul de energie dinspre România nu va mai depinde de nodul energetic de la MGRES pentru această rută.
„Denumirea de «Linia Independenței Energetice» nu este o figură de stil. Este genul de infrastructură despre care, peste ani, vom putea spune că a schimbat traiectoria energetică a țării”, spune Corina Popescu.
Interviul este relevant în contextul summitului Uniunea Europeană, Republica Moldova, unde tema aderării este legată nu doar de reforme politice și instituționale, ci și de infrastructura care face integrarea europeană funcțională înainte de aderarea formală. În energie, apropierea de UE înseamnă linii electrice, piețe cuplate, reguli comune, standarde ENTSO-E, securitate cibernetică și capacitate de echilibrare.
Corina Popescu afirmă că Republica Moldova mai are pași importanți de făcut pentru integrarea deplină în piața europeană de electricitate. Printre aceștia se află finalizarea interconectărilor, dezvoltarea capacităților de echilibrare, consolidarea securității cibernetice, raportarea directă către platformele europene și cuplarea pieței pentru ziua următoare și a pieței intrazilnice cu piețele europene.
Una dintre vulnerabilitățile majore rămâne lipsa unor capacități proprii de echilibrare aflate sub controlul operatorului de transport, combinată cu o capacitate internă de producție limitată. În același timp, Corina Popescu avertizează că riscurile viitorului nu țin doar de geopolitică, ci și de tranziția verde gestionată dezechilibrat și de vulnerabilitățile cibernetice ale unui sistem tot mai interconectat.
„Integrarea energetică a Republicii Moldova nu este doar o chestiune de asistență, ci una de securitate regională comună”, spune Corina Popescu. Ea afirmă că sprijinul acordat Moldovei consolidează reziliența întregii regiuni și că Republica Moldova este un partener care își asumă reformele.
Direcția, spune președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica, este ireversibilă. Pe măsură ce interconectările se finalizează, dependențele critice se reduc, iar accesul la piața europeană se consolidează, energia poate fi folosită tot mai puțin ca instrument de presiune politică împotriva Republicii Moldova.
„După decenii în care echilibrul energetic era decis în altă parte, Chișinăul își ține astăzi destinul energetic în propriile mâini”, afirmă Corina Popescu.
Integrarea energetică a Republicii Moldova a fost accelerată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene au afectat securitatea regională și au arătat că rețelele electrice, capacitatea de import, redundanța și securitatea cibernetică sunt elemente ale rezilienței europene.
Pentru Republica Moldova, conectarea la sistemul european înseamnă acces la surse multiple, reducerea dependențelor istorice și consolidarea capacității statului de a-și gestiona infrastructura critică. Pentru Uniunea Europeană, sprijinul acordat Chișinăului în domeniul energetic devine parte a securității regionale într-o zonă aflată lângă război.