Comisia Europeană vrea să reducă birocrația fiscală care apasă asupra companiilor care lucrează peste granițe în piața unică, fără să slăbească instrumentele de luptă împotriva fraudei, evaziunii și evitării fiscale. Pachetul de simplificare fiscală prezentat la Bruxelles promite economii de aproximativ 8 miliarde de euro pe an pentru întreprinderile din Uniunea Europeană, într-un moment în care competitivitatea europeană depinde tot mai mult de reguli mai clare, costuri mai mici și investiții mai ușor de realizat între statele membre.
Pe scurt
-
Pachetul propus de Comisia Europeană include un Omnibus pentru impozitarea directă și o reformare a Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.
-
Comisia estimează economii anuale de aproximativ 8 miliarde de euro pentru companii, dintre care 3,3 miliarde de euro reprezintă costuri administrative recurente.
-
Eliminarea unor bariere privind impozitele reținute la sursă pentru dividende, dobânzi și redevențe între companii din UE ar urma să aducă economii și beneficii de aproximativ 5,3 miliarde de euro pe an.
-
Creșterea pragului de raportare pentru vânzările online de bunuri va elimina obligații de raportare pentru peste 10 milioane de vânzători privați, în special persoane care vând produse second-hand.
Pachetul vine după ani în care Uniunea Europeană și-a extins regulile fiscale pentru a răspunde globalizării, digitalizării, planificării fiscale agresive și nevoii de a proteja veniturile publice. Comisia spune că acest cadru a produs rezultate importante, dar acumularea succesivă de directive, opțiuni naționale, raportări și reguli paralele a făcut sistemul mai greu de folosit pentru companiile care operează în mai multe state membre.
Pentru o firmă care vrea să investească, să își finanțeze activitatea sau să se reorganizeze peste graniță, complexitatea fiscală nu este doar o problemă de avocați și contabili. Ea poate însemna timp pierdut, bani blocați, proceduri repetate, incertitudine și costuri care descurajează extinderea în alt stat membru. Pentru IMM-uri, aceste costuri pot cântări mai greu decât pentru marile grupuri, deoarece o firmă mică nu își permite aceleași echipe fiscale și juridice.
Prima componentă a pachetului este Omnibusul pentru impozitarea directă. Acesta modifică mai multe directive importante, inclusiv Directiva privind societățile-mamă și filialele, Directiva privind dobânzile și redevențele, Directiva privind fuziunile, Directiva anti-evitare fiscală, Directiva privind mecanismele de soluționare a litigiilor și Directiva FASTER. Obiectivul este eliminarea suprapunerilor, clarificarea regulilor și reducerea obstacolelor fiscale la activitatea transfrontalieră.
Una dintre cele mai importante măsuri este scutirea de impozit reținut la sursă pentru plățile transfrontaliere de dividende, dobânzi și redevențe între companii din Uniunea Europeană. În prezent, astfel de plăți pot fi însoțite de proceduri administrative greoaie, cereri de rambursare și blocaje care fac finanțarea transfrontalieră mai costisitoare. Comisia estimează că această singură măsură ar aduce contribuabililor din UE economii și beneficii de aproximativ 5,3 miliarde de euro anual.
Această schimbare are legătură directă cu piața unică și cu Uniunea Economiilor și Investițiilor. Dacă banii circulă mai ușor între companii din state membre diferite, investițiile pot fi finanțate mai rapid, iar grupurile europene pot folosi mai eficient capitalul disponibil. Pentru firme, mai puține proceduri înseamnă și mai puțin capital blocat în așteptarea rambursărilor sau clarificărilor fiscale.
Pachetul propune și eliminarea unor restricții considerate inutile pentru finanțarea reală de la terți sau de pe piață. Comisia vrea să simplifice regula de limitare a dobânzilor din Directiva anti-evitare fiscală, să reducă opțiunile divergente de implementare și să facă obligatoriu pragul de minimis. Potrivit executivului european, aceste modificări ar reduce costurile administrative și de conformare cu peste 500 de milioane de euro pe an.
Altă zonă vizată este eliminarea suprapunerilor dintre regulile privind companiile străine controlate și impozitul minim global, cunoscut ca Pilonul 2. Comisia spune că aceste suprapuneri creează complexitate inutilă și că eliminarea lor ar putea economisi companiilor aproximativ 160 de milioane de euro anual. Introducerea unui model unic pentru cadrul privind companiile străine controlate ar urma să aducă încă aproximativ 45 de milioane de euro pe an în economii prin claritate și aplicare mai uniformă.
Comisia propune și un standard minim comun pentru tratamentul fiscal al investițiilor în active tangibile legate de cercetare și dezvoltare. Scopul este ca UE să devină un loc mai atractiv pentru investiții în cercetare și inovare. Potrivit estimărilor prezentate de Comisie, această măsură ar putea crește PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 0,2% pe an.
A doua componentă este reformarea Directivei privind cooperarea administrativă, cunoscută ca DAC. În locul unui sistem construit prin nouă directive succesive, Comisia propune un singur instrument juridic coerent. Pentru companii și administrații fiscale, această recodificare ar trebui să facă regulile mai ușor de citit, mai clare și mai eficiente.
DAC rămâne instrumentul prin care autoritățile fiscale din statele membre schimbă informații pentru a combate frauda, evaziunea și evitarea fiscală. Comisia insistă că simplificarea nu înseamnă deregulare. Măsurile urmăresc eliminarea raportărilor duplicate sau cu valoare redusă pentru administrații, astfel încât autoritățile fiscale să se concentreze pe informațiile relevante pentru controale și analiza de risc.
Una dintre simplificările majore privește grupurile multinaționale aflate sub regulile impozitului minim global de 15%. Recastul DAC elimină obligații de raportare pentru aproximativ 3.000 de grupuri multinaționale supuse regulilor Pilonului 2, generând economii de aproximativ 300 de milioane de euro. Pentru alte companii din UE, unele raportări privind aranjamente transfrontaliere cu valoare limitată pentru administrațiile fiscale vor fi eliminate, reducând volumul raportărilor cu 35% și economisind 40 de milioane de euro anual.
Pachetul are și o componentă vizibilă pentru cetățeni. Pragul de raportare pentru vânzările online de bunuri va fi crescut, iar obligațiile de raportare vor dispărea pentru peste 10 milioane de vânzători privați, în special persoane care vând bunuri second-hand. Comisia prezintă această măsură ca sprijin pentru economia circulară, deoarece reduce raportarea inutilă pentru tranzacții de valoare mică, fără să elimine protecția împotriva evitării fiscale.
Pentru platformele digitale, această măsură este estimată să aducă economii de 678 de milioane de euro în costuri de conformare. Pentru cetățeni, efectul este mai simplu: vânzarea ocazională a unor obiecte second-hand online ar trebui să genereze mai puțină birocrație și mai puține raportări automate către autorități, atâta timp cât activitatea rămâne sub pragurile relevante.
O altă schimbare privește notificările duplicate. Pentru raportarea țară cu țară și pentru declarațiile privind impozitul suplimentar, Comisia propune o notificare unică și depunere centralizată, ceea ce ar urma să economisească peste 260 de milioane de euro anual. În loc ca fiecare entitate dintr-un grup multinațional să trimită notificări separate, o singură entitate va putea notifica în numele întregului grup.
Comisia propune și un nou instrument de verificare a numerelor de identificare fiscală. Acesta ar trebui să ajute administrațiile fiscale să verifice dacă un număr de identificare corespunde contribuabilului raportat. Instrumentul va fi obligatoriu pentru administrațiile fiscale și voluntar pentru entitățile raportoare. Pentru cele care îl folosesc, raportarea unor date suplimentare de identificare va putea fi redusă.
Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, a spus că Europa are nevoie de reguli mai simple pentru a livra rezultate mai bune. El a afirmat că propunerile fiscale vor îmbunătăți claritatea și certitudinea juridică pentru companii și administrații fiscale și vor reduce costurile totale de conformare pentru întreprinderile europene cu aproape 8 miliarde de euro pe an.
Wopke Hoekstra, comisarul pentru climă, net zero și creștere curată, a spus că pachetul transmite un mesaj clar: Europa este serioasă în privința competitivității și vrea să le faciliteze companiilor creșterea, investițiile și succesul pe teritoriul Uniunii. El a insistat că UE menține standarde ridicate de transparență și echitate fiscală, dar reduce în același timp povara administrativă.
Pachetul este parte a unei campanii mai largi de simplificare a Comisiei. Executivul european și-a stabilit obiectivul de a reduce povara administrativă cu cel puțin 25%, iar pentru IMM-uri cu cel puțin 35%, până la finalul mandatului. Ținta este de cel puțin 37,5 miliarde de euro în economii anuale până în 2029. Comisia spune că, prin pachetele propuse până acum, a prezentat deja măsuri care reduc costurile administrative recurente cu peste 18 miliarde de euro pe an.
Propunerile vor fi transmise Parlamentului European pentru consultare și Consiliului pentru adoptare. Cele mai multe măsuri de simplificare din reformarea DAC ar trebui implementate până în 2028, pentru a răspunde rapid presiunii de reducere a poverii administrative. Restul măsurilor, inclusiv cele privind funcționarea mai eficientă a directivei, ar urma să fie implementate până în 2030.
Pentru Uniunea Europeană, dosarul are o miză mai mare decât fiscalitatea tehnică. Piața unică nu poate funcționa deplin dacă firmele care vor să investească peste graniță sunt descurajate de proceduri fiscale complicate, raportări repetitive și incertitudine juridică. Comisia încearcă să transmită că poate păstra reguli dure împotriva abuzului fiscal, dar cu mai puțină birocrație pentru activitatea economică reală.