Comisia Europeană vrea să întărească Europol și Eurojust pentru ca poliția și justiția din statele membre să poată urmări mai rapid rețelele criminale care acționează peste frontiere. Propunerile vizează criminalitatea organizată, terorismul, criminalitatea cibernetică, frauda cu bani europeni, încălcarea sancțiunilor, traficul de droguri, violența de gen și alte forme de criminalitate care nu mai pot fi tratate eficient doar la nivel național.
Pe scurt
-
Comisia Europeană propune două regulamente pentru întărirea Europol și Eurojust.
-
Europol ar urma să primească un mandat mai puternic pentru schimb de informații, colaborare în timp real, folosirea tehnologiilor avansate și sprijin direct pentru anchetele naționale.
-
Comisia spune că Europol a sprijinit în ultimii șase ani peste 20.000 de operațiuni, aproape 32.000 de arestări și confiscarea a aproape 9 miliarde de euro în active.
-
Eurojust ar urma să poată acționa mai proactiv, inclusiv prin identificarea legăturilor dintre dosare penale din state membre diferite.
-
Comisia propune și actualizarea Ordinului european de anchetă și introducerea unui Ordin european de participare la distanță pentru audieri în proceduri penale.
Executivul european prezintă reforma ca răspuns la o schimbare a naturii criminalității. Rețelele criminale moderne nu se limitează la o singură țară și nu se ocupă de o singură activitate ilegală. Ele pot combina trafic de droguri, spălare de bani, fraudă online, folosirea criptomonedelor, corupție, atacuri cibernetice și transferuri financiare ascunse prin mai multe jurisdicții.
Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a spus că mediul european de securitate devine mai complex, iar activitățile criminale sunt tot mai sofisticate, transfrontaliere și digitale. În opinia Comisiei, soluțiile trebuie să fie europene chiar dacă multe competențe rămân la nivel național.
Europol, agenția UE pentru cooperare polițienească, ar urma să primească instrumente mai puternice pentru schimbul de informații. Comisia spune că, în prezent, informațiile nu ajung automat la Europol, iar schimburile sunt adesea bazate pe mesaje bilaterale și cereri ad-hoc. Asta poate face ca anchetatorii din state diferite să nu observe rapid că investighează aceeași rețea.
Magnus Brunner, comisarul pentru afaceri interne și migrație, a dat exemplul unei grupări care comite spargeri în mai multe țări europene fără ca autoritățile naționale să conecteze imediat cazurile. Noile reguli ar permite încărcarea automatizată a datelor către Europol și colaborare în timp real într-un spațiu comun de date.
Pentru cetățeni, schimbarea ar putea însemna anchete mai rapide atunci când infracțiunile sunt răspândite în mai multe state. În loc ca fiecare autoritate să vadă doar bucata sa din dosar, Europol ar trebui să ajute la conectarea informațiilor, identificarea tiparelor și sprijinirea operațiunilor comune.
Comisia propune și birouri de sprijin Europol în statele membre. Acestea ar permite experților Europol să lucreze mai aproape de investigațiile naționale și să ajute polițiile locale să folosească mai bine instrumentele și serviciile agenției.
Tehnologia este un alt element central. Comisia vrea ca Europol să devină un centru european de tehnologie și inovare pentru aplicarea legii, în domenii precum decriptarea, inteligența artificială și analiza datelor. Brunner a spus că rețelele criminale adoptă noile tehnologii mai repede decât poliția și că UE nu trebuie să construiască aceleași capacități de 27 de ori.
Propunerea include și o infrastructură cloud pentru Europol. Aceasta ar trebui să ofere acces securizat la capacități de procesare a datelor și la instrumente IT, astfel încât polițiștii din diferite țări să poată lucra la același caz de la distanță și în timp real.
Criminalitatea cibernetică este una dintre țintele importante ale reformei. Virkkunen a spus că pierderile provocate de criminalitatea cibernetică ajung la niveluri de ordinul trilioanelor de euro anual și a legat noul mandat Europol de cooperarea cu Agenția UE pentru Securitate Cibernetică, ENISA. Obiectivul este ca poliția și echipele de securitate cibernetică să lucreze mai bine împreună.
Comisia vrea și cooperare mai strânsă între Europol, Eurojust, Parchetul European, Autoritatea pentru combaterea spălării banilor și noua Autoritate vamală a UE. Brunner a spus că fraudele cu bani europeni, frauda de TVA și folosirea abuzivă a fondurilor UE sunt exact tipul de infracțiuni care exploatează spațiile dintre instituții.
Eurojust, agenția UE pentru cooperare judiciară în materie penală, ar urma să primească un rol mai operațional. Michael McGrath, comisarul pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor, a spus că scopul este ca anchetele să fie mai conectate, mai coerente, iar justiția să fie livrată mai rapid și mai inteligent.
Eurojust coordonează anchete penale ale autorităților naționale în cazuri grave care trec frontierele. De exemplu, într-un dosar de trafic de droguri care implică mai multe state membre, Eurojust poate ajuta procurorii și judecătorii din țări diferite să își coordoneze acțiunile, în legătură cu Europol sau Parchetul European atunci când este necesar.
Potrivit Comisiei, volumul de lucru al Eurojust a crescut cu peste 60% din 2020, iar agenția a investigat de șase ori mai mulți suspecți. Între 2020 și 2025, rezultatele au inclus de zece ori mai multe droguri confiscate și de peste două ori mai mulți suspecți arestați.
Una dintre schimbări este reorganizarea internă a Eurojust. Comisia propune crearea unui consiliu de administrație separat pentru gestionarea agenției, astfel încât membrii naționali să se poată concentra pe anchetele transfrontaliere. Membrii naționali ar urma să fie procurori sau judecători, pentru a avea autoritatea judiciară necesară deschiderii anchetelor.
Eurojust ar urma să poată acționa și din proprie inițiativă, nu doar să reacționeze la anchetele statelor membre. Agenția ar putea identifica legături între cazuri, anticipa evoluții și decide când este nevoie de coordonare.
Comisia propune și un sistem automatizat care să compare informațiile deținute de diferite agenții ale UE și să semnaleze posibile conexiuni între proceduri penale în curs. În practică, acest lucru poate ajuta autoritățile să observe mai devreme că aceleași persoane, firme, conturi, tranzacții sau metode apar în dosare diferite.
Mandatul Eurojust ar fi extins și pentru infracțiuni emergente, precum criminalitatea cibernetică, încălcarea măsurilor restrictive ale UE și violența de gen. McGrath a subliniat că aceste infracțiuni se desfășoară tot mai mult online și implică adesea mai multe jurisdicții.
În cazul sancțiunilor, Eurojust ar putea ajuta autoritățile să urmărească fluxuri financiare complexe și active ascunse. Acest lucru contează mai ales în contextul sancțiunilor adoptate de UE împotriva Rusiei și al încercărilor de a eluda restricțiile prin companii, conturi sau intermediari din mai multe țări.
Comisia propune și actualizarea Ordinului european de anchetă, instrumentul prin care autoritățile naționale pot obține probe în anchete penale transfrontaliere. Scopul este închiderea lacunelor care încetinesc obținerea probelor atunci când acestea se află în alt stat membru.
Un alt element nou este Ordinul european de participare la distanță. Acesta ar permite unui suspect, inculpat sau victime să participe de la distanță la audieri în instanță în cauze penale. Comisia spune că măsura ar accelera procedurile și ar reduce întârzierile în lanțul de justiție penală.
Pachetul include și modificări la regulamentul privind protecția datelor pentru instituțiile și organismele UE. Scopul este simplificarea și armonizarea modului în care agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne procesează date personale operaționale.
În plan extern, Comisia vrea ca Europol și Eurojust să coopereze mai bine cu țări din afara UE. Brunner a menționat că, în ultimii doi ani, UE a încheiat 46 de acorduri, inclusiv recent cu Brazilia și Peru. El a dat exemplul unei operațiuni din Columbia, în 2025, în care sprijinul Europol a contribuit la destructurarea unei rețele de trafic de cocaină, cu 22 de arestări, o tonă de cocaină confiscată și 53 de conturi bancare înghețate înainte ca drogurile să ajungă în UE.
Mesajul politic al Comisiei este că securitatea internă europeană nu poate fi protejată prin sisteme fragmentate. De la informații polițienești la probe judiciare și de la active financiare la dosare de sancțiuni, autoritățile trebuie să poată conecta punctele mai rapid decât rețelele criminale pot exploata frontierele și tehnologia.