Rusia a cheltuit „sute de milioane de euro” pentru a încerca să deraieze parcursul european al Republicii Moldova, a declarat Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, la Parlamentul European. Ea a prezentat cazul Moldovei ca parte a unei strategii mai largi prin care Moscova încearcă să împiedice statele din vecinătatea sa să își consolideze democrația, economia și legăturile cu Uniunea Europeană.
Pe scurt
-
Marta Kos a spus că Rusia a cheltuit „sute de milioane de euro” pentru a încerca să deraieze parcursul european al Republicii Moldova.
-
Comisara pentru extindere a legat cazul Moldovei de presiunile Rusiei asupra Ucrainei și Armeniei.
-
Kos a spus că războiul împotriva Ucrainei este „războiul ales de Putin”, pornit din obsesia personală de a subordona Ucraina.
-
Ea a afirmat că Rusia încearcă să împiedice vecinii să devină democratic și economic mai puternici, pentru că atunci nu mai pot fi controlați de Kremlin.
-
Uniunea Europeană a oferit din 2021 sprijin de 70 de milioane de euro pentru societatea civilă rusă și presa independentă, potrivit comisarei.
Declarația Martei Kos a fost făcută la a doua ediție a Brussels Dialogue, eveniment organizat la Parlamentul European cu actori ruși pro-democrație și anti-război. În intervenția sa, comisara pentru extindere a legat direct viitorul democrației ruse de rezistența Ucrainei și de parcursul european al statelor din vecinătatea Rusiei.
Kos a spus că Uniunea Europeană trebuie să repete constant că războiul de agresiune împotriva Ucrainei este „războiul ales de Putin”. Ea a afirmat că războiul a fost cauzat de obsesia personală a liderului de la Kremlin de a subordona Ucraina și că această obsesie îl menține în continuare.
Comisara a spus că ucrainenii plătesc un preț foarte greu de ani de zile, dar și cetățenii ruși suportă costuri tot mai mari. Ea a vorbit despre scăderea nivelului de trai, inflație apropiată de 6%, dobânzi aproape de 15%, taxe în creștere și reducerea cheltuielilor sociale în regiuni, în timp ce resursele sunt direcționate către efortul de război.
Pentru Kos, aceste costuri arată că înțelegerea tacită propusă de Putin rușilor, stați departe de politică și veți avea stabilitate și un anumit nivel de prosperitate, se prăbușește. Ea a spus că acest preț intern este „costul real al războiului lui Putin acasă, în Rusia”.
Declarația cea mai relevantă pentru Republica Moldova a venit în partea în care comisara a explicat de ce Moscova atacă democrațiile din jurul ei. Kos a spus că Rusia nu poate accepta că vecinii săi aleg deschiderea și democrația, pentru că acest lucru arată contrastul cu lipsa de libertate din Federația Rusă.
Ea a formulat diferența dintre Uniunea Europeană și Kremlin în termeni foarte clari. Uniunea Europeană, a spus Kos, încearcă să permită democrațiilor și economiilor să se dezvolte până ajung pe picior de egalitate cu partenerii europeni. Putin, în schimb, nu vrea ca aceste țări să devină mai puternice economic și democratic, pentru că atunci nu le mai poate controla.
Comisara a folosit Ucraina ca exemplu principal. Cât timp Putin putea controla guvernul de la Kiev, a spus ea, situația era acceptabilă pentru Moscova. Când Ucraina a decis să urmeze calea europeană, conflictul a început.
Aceeași logică este aplicată, în opinia sa, și Republicii Moldova. Kos a spus că Rusia a cheltuit „sute de milioane de euro” anul trecut pentru a încerca să deraieze parcursul european al Moldovei. Declarația confirmă că Bruxellesul vede presiunile ruse asupra Chișinăului nu ca pe simple operațiuni punctuale de influență, ci ca pe o încercare sistematică de a opri apropierea Moldovei de Uniunea Europeană.
Pentru publicul din Republica Moldova și România, miza este directă. Dacă Rusia investește sume atât de mari pentru a influența direcția politică a Moldovei, înseamnă că integrarea europeană a Chișinăului este percepută la Moscova ca o pierdere strategică reală, nu ca un dosar diplomatic secundar.
Kos a menționat și Armenia, spunând că Rusia a folosit recent constrângerea economică și intimidarea pentru a influența alegerile parlamentare. În această interpretare, Moldova, Ucraina și Armenia sunt exemple ale aceleiași confruntări: state care încearcă să își aleagă propriul drum și o Rusie care folosește presiune, bani, intimidare și influență pentru a le ține în zona sa de control.
Comisara a explicat că abordarea Uniunii Europene față de democrația din Rusia se bazează pe două direcții. Prima este sprijinul pentru societatea civilă și presa independentă rusă, capabile să ajungă la public din interiorul Rusiei. A doua este sprijinul deplin pentru forțele democratice din vecinătatea Rusiei, pentru ca acestea să poată rezista presiunii Kremlinului.
Kos a spus că Uniunea Europeană a oferit din 2021 sprijin de 70 de milioane de euro pentru societatea civilă rusă și presa independentă. Potrivit comisarei, aceste fonduri au ajutat presa independentă rusă să ajungă la audiențe importante din interiorul țării, să combată narațiunile Kremlinului, să ofere consultanță juridică pentru persoane afectate de represiune și să sprijine organizații care lucrează pentru o Rusie liberă și democratică.
Această formulare arată cum vede Comisia Europeană legătura dintre Rusia internă și vecinătatea estică. Sprijinul pentru presa rusă independentă, pentru societatea civilă și pentru actorii anti-război nu este separat de sprijinul pentru Moldova, Ucraina sau Armenia. Toate fac parte din încercarea de a reduce capacitatea Kremlinului de a controla societăți prin frică, propagandă și dependență economică.
Kos a spus că regimul Putin și-a consolidat controlul asupra societății, dar sistemul are vulnerabilități. Ea a afirmat că există în continuare ruși care se opun direcției luate de țara lor și sunt dispuși să acționeze, iar unii dintre ei erau prezenți la evenimentul de la Bruxelles.
Comisara a spus că Uniunea Europeană vrea să treacă de la sprijinul de urgență la un efort pe termen lung împotriva represiunii regimului. Ea a cerut participanților ruși să spună ce tip de sprijin ar avea cel mai mare impact, semn că Bruxellesul caută instrumente mai stabile pentru societatea civilă rusă și pentru media independentă.
Pentru Republica Moldova, declarația Martei Kos vine într-un moment în care Chișinăul încearcă să avanseze pe drumul aderării la Uniunea Europeană, în timp ce Rusia continuă să folosească presiunea politică, informațională și economică în regiune. Mesajul comisarei este că Moldova nu este un caz izolat, ci parte a unei confruntări mai largi între modelul european de dezvoltare democratică și încercarea Kremlinului de a păstra controlul asupra vecinilor.
Miza pentru Uniunea Europeană este să arate că poate proteja democrațiile care aleg apropierea de Bruxelles. Dacă Moldova, Ucraina sau Armenia devin mai stabile, mai prospere și mai reziliente, modelul de control al Kremlinului pierde teren. De aceea, sprijinul pentru parcursul european al Moldovei este prezentat de Kos ca parte a aceleiași politici prin care Uniunea susține Ucraina și menține deschisă perspectiva unei Rusii democratice după Putin.