Comisia pentru sănătate publică a Parlamentului European cere Uniunii Europene să treacă de la gestionarea costurilor bolilor cardiovasculare la prevenirea cauzelor care le produc, într-un domeniu în care aproximativ 1,7 milioane de persoane mor anual în UE. Raportul adoptat miercuri răspunde primului plan european pentru sănătate cardiovasculară, „Safe Hearts Plan”, prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2025.
Pe scurt
-
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în Uniunea Europeană, cu aproximativ 1,7 milioane de decese pe an.
-
Aproximativ 62 de milioane de persoane trăiesc în UE cu povara bolilor cardiovasculare.
-
În fiecare an apar aproape 13 milioane de cazuri noi de boli cardiovasculare în Uniunea Europeană.
-
Eurodeputații spun că aproximativ 80% dintre bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale, pot fi prevenite.
-
Parlamentul European urmează să voteze raportul în sesiunea plenară din septembrie 2026.
Pentru un cititor obișnuit, miza raportului este simplă: bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale nu sunt doar o problemă medicală, ci una de politică publică. Ele depind de accesul la controale, de prețul și promovarea produselor care afectează sănătatea, de alimentație, de condițiile de viață, de educație și de capacitatea sistemelor de sănătate de a interveni înainte ca boala să devină severă.
Eurodeputații cer o abordare coordonată pentru bolile cardiovasculare și pentru riscurile care se suprapun cu alte boli netransmisibile majore. Raportul menționează diabetul, hipertensiunea, cancerul, boala renală cronică și obezitatea, ceea ce arată că sănătatea cardiovasculară este legată de întregul mod în care Europa previne, depistează și tratează bolile cronice.
Un prim front este tutunul și nicotina. Eurodeputații cer măsuri de reglementare mai ferme pentru reducerea accesibilității, consumului și atractivității produselor din tutun și nicotină, inclusiv a produselor noi și emergente. Ei vor ca aceste produse să fie incluse în Directiva privind produsele din tutun și cer ca publicitatea pe rețelele sociale să fie acoperită explicit de Directiva privind publicitatea și sponsorizarea produselor din tutun.
Raportul cere și campanii de educare privind riscurile cardiovasculare și alte riscuri de sănătate asociate consumului nociv de alcool, mai ales atunci când depășește recomandările științifice. Mesajul nu se limitează la interdicții, ci vizează informarea publicului asupra unor riscuri care nu sunt întotdeauna percepute ca fiind cardiovasculare.
Alimentația este un alt pilon al raportului. Eurodeputații susțin promovarea unor diete echilibrate, inclusiv dieta mediteraneeană și cea nordică, precum și diete bazate mai mult pe plante sau pe anumite alimente organice. Ei cer o etichetare nutrițională mai bună pe fața ambalajului, în linie cu recomandările nutriționale, pentru ca oamenii să înțeleagă mai ușor ce cumpără.
Raportul intră și în dezbaterea despre alimentele ultraprocesate și băuturile energizante. Eurodeputații cer evaluări mai bune ale impactului asupra sănătății al consumului de alimente ultraprocesate și de băuturi energizante, o temă importantă într-o Europă în care obezitatea, diabetul și hipertensiunea sunt tot mai des legate de alimentație, marketing și accesul la produse ieftine, dar nesănătoase.
Depistarea timpurie este o altă schimbare importantă cerută de Parlament. Eurodeputații susțin introducerea controalelor de sănătate cardiovasculară, în special pentru persoanele care au cel puțin un factor de risc și pentru cele cu istoric familial de boli cardiovasculare premature. Ideea este ca riscurile să fie identificate înainte de infarct, accident vascular cerebral sau complicații grave.
Raportul cere acces la îngrijire de calitate, la timp și la prețuri accesibile pentru persoanele care trăiesc deja cu boli cardiovasculare. Eurodeputații spun că trebuie reduse inegalitățile legate de venit, loc de muncă, condiții de locuire, gen, vârstă, acces la servicii medicale și expunere la factori de mediu.
Această parte este importantă pentru că riscul cardiovascular nu este distribuit egal. O persoană cu venituri mici, locuință precară, acces dificil la medici sau expunere mai mare la poluare poate ajunge mai târziu la diagnostic și mai greu la tratament, chiar dacă boala ar fi putut fi prevenită sau controlată mai devreme.
Eurodeputații cer și extinderea programelor publice de conștientizare privind resuscitarea cardiopulmonară. Raportul susține instruirea obligatorie în resuscitare în școli și la locurile de muncă, deoarece primele minute după un stop cardiac pot decide șansele de supraviețuire.
Raportoarea Romana Jerković, eurodeputată S&D din Croația, a spus că Europa s-a concentrat prea mult timp pe plata consecințelor bolilor cardiovasculare, în loc să abordeze cauzele acestora. Ea a afirmat că raportul marchează o schimbare spre prevenție și cere politici de sănătate publică bazate pe dovezi, „nu pe interese comerciale”.
Raportul a fost adoptat în Comisia pentru sănătate publică cu 38 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere. Parlamentul European în ansamblu urmează să voteze textul în sesiunea plenară din septembrie 2026.