Uniunea Europeană vrea limite mai stricte pentru substanțe care pot provoca cancer la locul de muncă

Uniunea Europeană pregătește reguli mai stricte pentru lucrătorii expuși la substanțe care pot provoca cancer, boli respiratorii sau alte afecțiuni profesionale în sectoare industriale esențiale, de la baterii și oțel până la textile, cauciuc și sudură. Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu asupra celei de-a șasea revizuiri a Directivei privind substanțele cancerigene, mutagene și toxice pentru reproducere, iar Comisia Europeană estimează că măsurile pot preveni aproximativ 1.700 de cazuri de cancer pulmonar și 19.000 de alte boli în următorii 40 de ani.

Pe scurt

1. Acordul introduce limite noi de expunere profesională pentru cobalt, compuși anorganici ai cobaltului, hidrocarburi aromatice policiclice, 1,4-dioxan și izopren.

2. Fumul de sudură va fi inclus în sfera directivei, ceea ce clarifică obligațiile angajatorilor privind prevenția și protecția lucrătorilor.

3. Noile reguli vizează industrii importante pentru tranziția verde și economie, inclusiv baterii pentru vehicule electrice, oțel, aluminiu, textile, chimie și cauciuc.

4. Lucrătorii care poartă echipamente individuale de protecție, inclusiv dispozitive respiratorii, vor avea dreptul la pauze regulate în zone fără risc de contaminare.

5. Acordul trebuie adoptat formal de Parlamentul European și de Consiliu înainte ca statele membre să îl transpună în legislația națională.

Pentru lucrători, miza acordului este concretă: cât de mult dintr-o substanță periculoasă poate fi prezentă în aerul de la locul de muncă înainte ca sănătatea să fie pusă în pericol. Limitele de expunere profesională stabilesc praguri obligatorii pentru angajatori, iar regulile europene creează un nivel minim de protecție în toate statele membre.

Cobaltul și compușii anorganici ai cobaltului sunt folosiți în producția de baterii, inclusiv pentru vehicule electrice, dar și în fabricarea magneților și a metalelor dure. Noile reguli introduc limite pentru fracțiunile inhalabile și respirabile ale acestor substanțe, cu o perioadă de tranziție de șase ani în care se vor aplica limite mai ridicate pentru a permite industriilor să își adapteze procesele și tehnologiile.

Hidrocarburile aromatice policiclice apar în producția de oțel, fier și aluminiu, precum și în fumul de sudură. Ele sunt relevante și pentru lanțuri industriale legate de baterii, semiconductori și vehicule electrice. Acordul stabilește o nouă limită de expunere, dar permite o limită temporară de două ori mai mare timp de șapte ani după intrarea în vigoare a directivei, pentru a lăsa timp sectoarelor afectate să se adapteze.

1,4-dioxanul este utilizat în producția chimică și textilă și poate fi prezent în unele detergenți de uz casnic. Noile reguli includ pentru această substanță o limită generală de expunere profesională, o limită pentru expuneri de scurtă durată și o valoare-limită biologică, ceea ce permite monitorizarea riscurilor nu doar în aer, ci și prin indicatori legați de expunerea efectivă a lucrătorilor.

Izoprenul, folosit în industriile chimică și a cauciucului, intră și el în noile reguli. Parlamentul European precizează că substanța îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen și că expunerea poate irita nasul, gâtul și plămânii, iar expunerea cronică și ridicată poate duce la cancer hepatic și anemie.

Un element important pentru locurile de muncă obișnuite din industrie este includerea fumului de sudură în domeniul directivei. Aceasta nu înseamnă că sudura devine interzisă, ci că angajatorii trebuie să evalueze mai clar riscurile, să aplice măsuri de protecție și prevenire și să ofere echipamente adecvate acolo unde expunerea poate afecta sănătatea.

Acordul clarifică și regulile privind echipamentele individuale de protecție. Lucrătorii care trebuie să poarte dispozitive de protecție respiratorie sau alte echipamente în zone contaminate vor trebui să beneficieze de pauze regulate într-un spațiu fără risc de contaminare, pentru ca protecția să nu fie doar formală, ci aplicabilă în condiții reale de muncă.

Textul menționează și medicamentele periculoase, adică substanțe farmaceutice care pot afecta lucrătorii din sectorul sănătății dacă nu sunt manipulate corect. Acordul subliniază importanța formării adecvate pentru personalul care este sau poate fi expus, inclusiv în spitale, farmacii, laboratoare sau servicii conexe.

Pompierii și personalul serviciilor de urgență sunt tratați separat, deoarece pot intra în contact cu substanțe periculoase în situații imprevizibile, de la incendii industriale la accidente chimice. Acordul cere măsuri suplimentare de protecție pentru aceste categorii și subliniază nevoia unor evaluări specifice de risc din partea Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă.

Raportoarea Liesbet Sommen, eurodeputată PPE din Belgia, a spus că aproximativ 120.000 de lucrători din UE sunt diagnosticați în fiecare an cu cancer profesional legat de expunerea la agenți cancerigeni la locul de muncă. Ea a numit această situație „o tragedie care poate fi prevenită” și a afirmat că limitele mai stricte vor proteja sănătatea lucrătorilor, vor reduce riscurile la locul de muncă și vor oferi companiilor certitudine juridică și timp pentru conformare.

Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a transmis un mesaj direct: „Cancerul nu ar trebui să fie niciodată prețul unui loc de muncă”. Ea a spus că acordul va ajuta la prevenirea bolilor evitabile, va salva vieți și va face locurile de muncă mai sigure în Europa.

Consiliul subliniază că revizuirea actualizează legislația europeană de sănătate și securitate în muncă în funcție de cele mai recente dovezi științifice și de evoluțiile tehnologice. Ministrul cipriot al muncii, Marinos Moushouttas, a spus că noile valori-limită vor contribui la medii de lucru mai sigure pentru milioane de lucrători și vor întări prevenirea bolilor profesionale.

Noile reguli vor trebui aprobate formal de Parlamentul European și de Consiliu după verificarea juridico-lingvistică. Parlamentul European este așteptat să voteze acordul în a doua sesiune plenară din octombrie, iar statele membre vor trebui apoi să îl transpună în legislația națională în termenul stabilit.