Uniunea Europeană finanțează deja extinderea prin miliarde de euro plătite țărilor candidate în funcție de reformele livrate, înainte ca acestea să devină state membre. În Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, Mathieu Busquet, director pentru coordonarea extinderii, strategie și investiții în DG ENEST, a prezentat facilitățile bazate pe performanță ca instrumente prin care UE transformă aderarea într-un proces gradual, cu bani, condiții și beneficii concrete pentru cetățeni și companii.
Pe scurt
-
Comisia Europeană spune că extinderea este susținută prin facilități financiare legate de reforme, nu doar prin negocieri politice.
-
Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord au primit recent 674 de milioane de euro prin Facilitatea pentru reformă și creștere pentru Balcanii de Vest.
-
Republica Moldova a primit aproximativ 503 milioane de euro după îndeplinirea a 99 de pași de reformă.
-
Plățile regulate către Ucraina prin facilitatea dedicată au ajuns la aproximativ 29,5 miliarde de euro, pe baza a 46 de pași de reformă.
-
Comisia prezintă aceste finanțări ca parte a integrării graduale, prin care statele candidate primesc unele beneficii ale aderării înainte de a deveni membre.
Busquet a spus că extinderea este o investiție geostrategică în securitatea și stabilitatea Europei, dar și un proces economic care trebuie să aducă reforme, investiții, competitivitate și creștere. El a insistat că aderarea trebuie să rămână credibilă și bazată pe merit, ceea ce înseamnă că avansul fiecărei țări depinde de reformele efectiv livrate.
Această logică se vede cel mai clar în facilitățile financiare create pentru statele candidate. Comisia nu prezintă banii ca sprijin politic general, ci ca plăți legate de pași de reformă. În cazul Balcanilor de Vest, Busquet a spus că ultimele fonduri eliberate prin Facilitatea pentru reformă și creștere au mers către Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord, în valoare totală de 674 de milioane de euro.
Republica Moldova este un alt exemplu al acestui model. Potrivit intervenției Comisiei, plățile către Chișinău au ajuns la aproximativ 503 milioane de euro, după îndeplinirea a 99 de pași de reformă. Mesajul politic transmis de reprezentantul Republicii Moldova, Adrian Băluțel, a fost că deschiderea clusterului „Fundamente” nu este doar un moment simbolic, ci un angajament pentru reforme rapide și pentru folosirea instrumentelor europene în sprijinul creșterii economice și al securității democratice.
În cazul Ucrainei, dimensiunea financiară este mult mai mare. Busquet a spus că plățile regulate prin Facilitatea pentru Ucraina au ajuns la aproximativ 29,5 miliarde de euro, în urma îndeplinirii a 46 de pași de reformă. Ucraina este tratată în același timp ca stat candidat, stat aflat în război și element central al securității europene.
Comisia Europeană leagă aceste plăți de o schimbare mai largă în filosofia extinderii. Țările candidate nu mai așteaptă doar finalul negocierilor pentru a primi beneficii europene. Integrarea graduală permite acces la instrumente, piețe și avantaje practice înainte de aderare, atunci când reformele și alinierea la regulile UE avansează.
Un exemplu menționat de Busquet este zona unică de plăți în euro, SEPA. Comisia estimează că extinderea acesteia către țările candidate poate aduce economii de un miliard de euro pentru consumatori și companii din regiune. Serbia a devenit la 5 mai a cincea țară din procesul de extindere inclusă în aria geografică SEPA, după Albania, Republica Moldova, Muntenegru și Macedonia de Nord.
Un alt beneficiu concret este eliminarea tarifelor de roaming. Busquet a spus că acest avantaj a fost extins la Ucraina și Republica Moldova de la 1 ianuarie, iar Comisia este pregătită să înceapă negocieri cu partenerii din Balcanii de Vest, după mandatul aprobat de Consiliu la 4 iunie.
Comisia menționează și alte forme de apropiere economică: inițiativa „single market highway”, dialoguri industriale cu partenerii din Balcanii de Vest, discuții privind acordurile de evaluare a conformității și acceptare a produselor industriale, parteneriate în lanțuri de aprovizionare strategice și legături între comunitățile de afaceri.
Aceste măsuri arată că extinderea este folosită și ca instrument de pregătire economică. Țările candidate trebuie să își adapteze instituțiile, piețele și companiile la regulile UE, iar Uniunea Europeană încearcă să reducă șocul aderării prin beneficii intermediare și prin finanțări legate de rezultate.
Modelul are și o miză politică. Busquet a spus că extinderea trebuie să fie un proiect al întregii societăți, nu doar al guvernelor. Parlamentele, companiile, societatea civilă, autoritățile locale și cetățenii trebuie să participe la reforme, iar banii europeni pot ajuta doar dacă sunt însoțiți de transparență, responsabilitate și dezbatere publică.
Republica Moldova a prezentat aderarea ca o problemă direct legată de apărarea democrației și suveranității în fața atacurilor hibride ale Rusiei. Adrian Băluțel a spus că integrarea europeană este esențială pentru securitatea democratică a țării și a cerut sprijin pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere până la finalul anului.
În logica prezentată în AFET, banii europeni nu cumpără aderarea, ci finanțează reformele care trebuie să facă aderarea posibilă. Statele candidate primesc fonduri atunci când livrează pași concreți, iar UE își testează propria capacitate de a transforma extinderea din promisiune politică în integrare reală.