Laura Kövesi a avertizat în Parlamentul European că frauda de TVA din Uniunea Europeană a devenit una dintre cele mai profitabile industrii ale crimei organizate și că actualul ritm de reacție al autorităților nu este suficient pentru a proteja bugetele publice. Șefa Parchetului European a spus că instituția avea, la finalul anului trecut, aproape 1.000 de dosare de fraudă de TVA, cu prejudicii investigate de peste 45 de miliarde de euro.
Pe scurt
-
Laura Kövesi a spus că frauda de TVA din UE este „uriașă” și a fost transformată de grupările de crimă organizată într-o industrie foarte profitabilă.
-
Parchetul European avea, la finalul anului trecut, aproape 1.000 de cazuri de fraudă de TVA, cu prejudicii investigate de peste 45 de miliarde de euro.
-
Kövesi a avertizat că frauda de TVA legată de frauda vamală trebuie să fie o preocupare majoră pentru autoritatea bugetară a UE.
-
Șefa Parchetului European spune că prevenția și măsurile administrative nu pot opri singure grupări criminale puternice.
-
Parchetul European cere mai multe resurse, mai multă raportare din partea autorităților fiscale, acces real la baze de date și instrumente digitale pentru analiză.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei audieri comune a Subcomisiei pentru chestiuni fiscale și a Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European, dedicată cooperării dintre Parchetul European, OLAF și Eurofisc în combaterea fraudei de TVA. Tema este importantă pentru finanțele publice deoarece TVA este una dintre sursele relevante pentru bugetele statelor membre și pentru bugetul Uniunii Europene.
La începutul audierii, eurodeputații au amintit că frauda transfrontalieră de TVA continuă să provoace pierderi semnificative în Uniunea Europeană, iar pierderile generate numai de frauda de tip carusel sunt estimate între 12,5 miliarde și 30,8 miliarde de euro anual. Aceste scheme folosesc diferențele dintre sistemele naționale, firme intermediare și tranzacții transfrontaliere pentru a evita plata TVA sau pentru a obține rambursări frauduloase.
Kövesi a spus că discuția despre TVA și vamă nu trebuie purtată în termeni abstracți. „Există oameni concreți în spatele fiecărui euro furat din bugetul UE. Au nume și adrese, deci putem ajunge la ei”, a spus șefa Parchetului European.
Mesajul ei central a fost că frauda de TVA nu mai poate fi tratată doar ca o problemă de conformare fiscală sau de administrare a taxelor. Potrivit Laurei Kövesi, atunci când grupări criminale puternice intră în acest domeniu, instrumentul principal devine justiția penală.
„Puteți vorbi cât vreți despre prevenție și măsuri de precauție. Odată ce grupări criminale extrem de puternice intră în joc, principalul instrument este justiția penală”, a spus Kövesi.
Pentru cetățeni, miza este directă. Banii pierduți prin fraudă de TVA și fraudă vamală sunt bani care nu mai ajung la bugete publice, servicii, investiții, infrastructură, sănătate, educație sau reducerea presiunii fiscale asupra contribuabililor corecți. În același timp, firmele care respectă regulile concurează cu operatori care pot vinde mai ieftin pentru că nu plătesc taxele datorate.
Kövesi a legat frauda de TVA de frauda vamală și a spus că aceasta ar trebui să fie una dintre cele mai mari preocupări pentru autoritatea bugetară europeană. Ea a întrebat direct cât de mare este „gaura vamală” a Uniunii Europene și de ce nu există o imagine clară asupra fraudei vamale care ar fi putut rămâne nedetectată timp de decenii.
„Cât de mare este gaura vamală în UE? Cum se face că nimeni nu știe câtă fraudă vamală a avut loc timp de decenii fără să fie detectată?”, a spus șefa Parchetului European.
Potrivit acesteia, frauda vamală nu afectează doar taxele vamale. Atunci când valoarea mărfurilor este declarată fals, originea este ascunsă sau bunurile nu sunt declarate corect, efectul poate fi dublu: pierderi pentru veniturile vamale și pierderi pentru TVA la import. În multe cazuri, asemenea mecanisme pot deveni punctul de plecare pentru scheme mai ample de fraudă de TVA.
Kövesi a criticat și reacția prea lentă a autorităților fiscale naționale. Ea a spus că unele autorități au început să își schimbe abordarea, dar „prea puțin și mult prea încet”. Întrebată ulterior ce ar face Parchetul European mai eficient, ea a indicat nevoia de detectare și raportare mai bună din partea autorităților fiscale, anchetatori fiscali și polițiști dedicați pentru dosarele Parchetului European în statele membre, mai multă capacitate de analiză a datelor și resurse adecvate.
Șefa Parchetului European a spus că instituția stă pe „un munte de informații”, de peste 2.000 de terabytes colectați în activitatea sa, dar nu are suficiente instrumente și fonduri pentru a le folosi la nivelul necesar. Ea a salutat faptul că Parchetul European va avea acces la mai multe baze de date, dar a avertizat că accesul formal nu este suficient dacă instituția nu are bani să se conecteze efectiv la aceste sisteme și să analizeze datele.
Digitalizarea sistemelor de TVA, inclusiv prin facturare electronică și pachetul ViDA, a fost discutată ca posibilă soluție. Kövesi a spus că aceste instrumente sunt utile și reprezintă un pas înainte, dar a avertizat că ele nu sunt suficiente pentru protejarea bugetului. Una dintre formele principale de fraudă nu este declararea unei valori mai mici, ci nedeclararea completă a tranzacțiilor.
„Dacă nu introduci factura în sistem, nimeni nu va ști despre ea”, a spus Kövesi. Această observație explică limita unei soluții pur digitale: sistemele pot compara mai bine datele existente, dar nu pot detecta automat tranzacțiile care nu sunt raportate deloc.
Kövesi a insistat că grupările criminale se adaptează mai repede decât autoritățile. Ea a spus că infractorii folosesc deja inteligența artificială pentru a realiza mii de tranzacții bancare și pentru a evita obligațiile de raportare, în timp ce autoritățile de aplicare a legii nu au încă același cadru legal, aceleași instrumente și același buget.
Audierea a arătat și o diferență de rol între instituțiile europene. Parchetul European se ocupă de anchete penale privind infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE. OLAF are un rol administrativ și investigativ important, în special în zona fraudei vamale și a fraudei de TVA legate de importuri. Eurofisc funcționează ca rețea administrativă de cooperare între statele membre pentru detectarea rapidă a riscurilor de fraudă de TVA.
Directorul general al OLAF, Peter Clement, a spus că dreptul penal este esențial pentru identificarea persoanelor din spatele marilor fraude de TVA, dar a insistat și asupra urmăririi banilor și asupra protejării sistemului. El a explicat că o declarație vamală falsă poate genera pierderi atât la taxe vamale, cât și la TVA la import, iar depistarea cât mai timpurie este decisivă.
Eurofisc a prezentat rolul instrumentelor digitale de detectare. Rețeaua folosește instrumente precum Transaction Network Analysis și sistemul centralizat de informații privind plățile, CSOP, pentru a identifica tranzacții suspecte și rețele de fraudă. Reprezentanta Eurofisc a spus că, în 2025, instrumentul TNA a identificat tranzacții frauduloase de 15,1 miliarde de euro și peste 4.500 de comercianți deregistrați cu calificare frauduloasă.
Aceste cifre arată dimensiunea problemei, dar și dificultatea reacției. Frauda de TVA se mișcă rapid, trece frontierele, folosește firme, conturi, platforme online, importuri, e-commerce și lacune procedurale între statele membre. Dacă autoritățile schimbă informații prea lent sau nu au date complete, rețelele pot dispărea înainte ca anchetele să ajungă la ele.
Kövesi a spus că Parchetul European a adus o schimbare majoră tocmai pentru că poate vedea conexiunile transfrontaliere care anterior erau fragmentate la nivel național. Ea a dat exemplul unui dosar pornit din Portugalia, unde o companie cu venituri de 200 de milioane de euro și doar doi angajați a ridicat suspiciuni. Autoritățile naționale nu au văzut inițial un prejudiciu local, dar Parchetul European a conectat informațiile și a descoperit o schemă cu 9.000 de companii și prejudicii de peste 2,2 miliarde de euro în toate statele membre.
Pentru Kövesi, acesta este argumentul principal pentru întărirea Parchetului European. Fără o structură europeană capabilă să vadă întreaga schemă, grupările criminale pot exploata diferențele dintre state, pot muta firme și bani și pot folosi timpul câștigat prin proceduri lente pentru a-și ascunde activele.
Șefa Parchetului European a cerut și revizuirea regulamentului instituției sale, precum și eliminarea obstacolelor din mandatul Europol privind schimbul și analiza datelor. Ea a legat aceste cereri de nevoia de a combate mai rapid grupări criminale care nu acționează doar într-o singură țară și nu respectă limitele dintre administrație fiscală, vamă, poliție și justiție.
Mesajul politic al audierii este că frauda de TVA a trecut de mult de zona contabilității. Este o problemă de crimă organizată, buget public, concurență loială și securitate economică. Pentru Uniunea Europeană, întrebarea este dacă instituțiile fiscale, vamale și judiciare pot ajunge să se miște la fel de rapid precum rețelele care folosesc piața unică pentru a fura bani publici.