Dezinformarea medicală din Polonia a devenit în 2025 un ecosistem mult mai larg decât vechile narațiuni antivaccinare. Un raport NASK, realizat în cadrul Central European Digital Media Observatory, CEDMO, arată că mesajele false sau manipulatoare au vizat școala, vaccinurile, cancerul, screeningul medical, avortul, transfuziile, transplanturile, terapia inutilă și credibilitatea instituțiilor publice. Raportul descrie un spațiu informațional în care sănătatea este folosită atât pentru a atrage atenție online, cât și pentru a mobiliza proteste, petiții, presiune politică și atacuri asupra medicilor.
Pe scurt
-
Raportul NASK analizează dezinformarea medicală din infosfera poloneză în perioada 1 ianuarie, 31 decembrie 2025.
-
Două tendințe domină anul 2025: reciclarea narațiunilor vechi despre vaccinuri și boli infecțioase, respectiv folosirea sănătății în conflicte ideologice și politice.
-
Educația pentru sănătate în școli a devenit una dintre cele mai vizibile teme, cu aproape 34.200 de mențiuni și o rază estimată de 7,45 miliarde pentru discuția totală din jurul subiectului.
-
Raportul arată că doar aproximativ 30% dintre elevi au participat la cursurile de educație pentru sănătate, după campanii care au îndemnat părinții să își retragă copiii.
-
Cele mai riscante narațiuni pot afecta decizii medicale concrete, de la refuzul vaccinării și abandonarea screeningului până la întârzierea tratamentului pentru cancer sau stigmatizarea medicilor.
Raportul NASK urmărește modul în care dezinformarea medicală a circulat în limba polonă în 2025, pe X, Facebook, Instagram, YouTube, TikTok și site-uri web. Analiza se bazează pe monitorizarea unor conturi identificate anterior ca active în răspândirea dezinformării medicale, inclusiv falși experți, activiști, creatori online și conturi anonime.
Autorii avertizează că datele cantitative trebuie citite cu prudență, deoarece instrumentele de monitorizare au surprins în special conținutul publicat pe X. Chiar și cu această limitare, raportul arată cum aceleași narațiuni se repetă, se adaptează și migrează între platforme, uneori cu efecte directe în afara internetului.
Prima tendință identificată este consolidarea unor narațiuni vechi. Vaccinurile, autismul, COVID-19, tehnologia mRNA, bolile infecțioase și presupusele efecte adverse grave au fost reluate și adaptate la evenimente noi, publicații științifice, dezbateri de politici publice sau crize medicale. Actorii de dezinformare au folosit studii citate selectiv, preprinturi, rapoarte fără peer review și afirmații ale unor persoane prezentate ca experți, pentru a crea impresia de credibilitate științifică.
A doua tendință este transformarea sănătății într-un instrument de conflict ideologic. Educația pentru sănătate, sănătatea reproductivă, avortul, vaccinarea obligatorie sau terapia inutilă au fost prezentate prin opoziții de tip „libertate de alegere” versus „coerciție de stat”, „drepturile părinților” versus „sistem”, sau „medicină naturală” versus „Big Pharma”. În aceste cazuri, mesajele au urmărit nu doar audiență online, ci și mobilizare socială, proteste, petiții și presiune asupra deciziilor publice.
Cea mai puternică demonstrație a acestui mecanism apare în cazul educației pentru sănătate în școli. Raportul arată că subiectul a fost exploatat politic încă din primul trimestru al anului, în contextul campaniei prezidențiale. În ianuarie, propunerea inițială a fost retrasă, iar materia a devenit opțională. În septembrie, campania a culminat cu mobilizarea părinților pentru retragerea copiilor de la cursuri.
Potrivit raportului, participarea elevilor a fost de aproximativ 30%, ceea ce indică faptul că eforturile de retragere au avut efect. În jurul temei au fost înregistrate aproape 34.200 de mențiuni, cu o rază estimată de 7,45 miliarde pentru întreaga discuție. Conținutul a circulat pe X, Facebook, Instagram și TikTok.
Narațiunile despre educația pentru sănătate au folosit un limbaj puternic emoțional. Termeni precum „demoralizare”, „depravare”, „sexualizare” sau „ideologizare” au fost combinați cu apeluri de tip „protejați copiii”. Raportul notează că publicul a fost expus la afirmații false despre presupuse riscuri pentru minori, inclusiv contact pedofil, boli cu transmitere sexuală, sarcini la adolescente, blocante ale pubertății, intervenții chirurgicale sau lecții despre masturbare.
Un rol important a fost atribuit Coaliției pentru Salvarea Școlilor Poloneze, KROPS, care a reunit peste 90 de organizații, inclusiv grupuri paramilitare, organizații patriotice, grupuri anti-avort, organizații antivaccinare, grupuri religioase fundamentaliste și organizații care promovează naprotehnologia. Raportul menționează și apelul Comisiei pentru Educație Catolică a Conferinței Episcopale Poloneze, publicat înainte de începutul anului școlar, prin care părinții erau îndemnați să nu accepte participarea copiilor la cursuri.
Materialele distribuite au inclus modele de cereri pentru retragerea copiilor și pliante cu afirmații false. Un pliant KROPS descria educația pentru sănătate ca „educație sexuală anti-familie, gender-bending și depravată”, formulare care, potrivit raportului, urmărea să activeze frica părinților și să reducă disponibilitatea acestora de a verifica programa reală.
Vaccinurile au rămas un nucleu dur al dezinformării medicale. Raportul arată că narațiunile despre legătura dintre vaccinuri și autism au persistat, deși articolul inițial al lui Andrew Wakefield din The Lancet a fost retras, iar studiile ulterioare nu au confirmat o astfel de legătură. În 2025, aceste narațiuni au fost alimentate de conținut venit din spațiul american, inclusiv de referințe la Robert F. Kennedy Jr. și la schimbările de politică sanitară din Statele Unite.
Vârful mențiunilor despre vaccinuri și autism a fost înregistrat în februarie 2025, în legătură cu depunerea jurământului de către Robert F. Kennedy Jr. ca secretar american pentru sănătate. În martie și iulie, fragmente din interviuri au circulat în infosfera poloneză, iar în octombrie un alt vârf a fost legat de promovarea raportului „Determinants of Autism Spectrum Disorder” al McCullough Foundation. Raportul NASK arată că documentul nu era o lucrare științifică peer-reviewed și nu fusese publicat într-o revistă științifică.
Narațiunea despre vaccinuri și autism a avut aproape 4.000 de mențiuni și o rază estimată de 1,2 milioane. Raportul avertizează că efectul posibil este refuzul vaccinării obligatorii, reducerea imunității colective și, pe termen lung, creșterea riscului de focare de boală.
Vaccinurile mRNA împotriva COVID-19 au fost prezentate ca terapie genetică, experiment periculos, armă biologică sau instrument de depopulare. În această narațiune au apărut afirmații despre modificarea codului genetic, „turbo-cancere”, afectarea imunității, cheaguri de sânge, miocardită sau infertilitate. Raportul arată că aceste teme au fost integrate frecvent în teorii conspiraționiste despre companii farmaceutice, state, Organizația Mondială a Sănătății și elite globale.
În cazul vaccinurilor mRNA, raportul notează aproape 3.400 de mențiuni și o rază estimată de aproximativ 1,1 milioane. Una dintre tehnicile identificate a fost folosirea unei cauzalități false: un studiu încărcat pe Zenodo, fără peer review, a fost prezentat ca dovadă că materialul genetic din vaccinuri s-ar integra în genomul uman și ar cauza forme agresive de cancer. Raportul subliniază că studiul indica doar o asociere temporală, nu o cauzalitate, iar stadiul actual al cunoașterii științifice nu susține afirmația că vaccinurile mRNA se integrează în genomul uman.
HPV a fost o altă temă majoră. În 2025, interesul a fost mai redus decât în 2024, dar discuția a crescut în octombrie, când planurile privind vaccinarea HPV obligatorie au declanșat reacții critice. Narațiunile au pus accent pe presupuse riscuri grave, inclusiv moarte, sterilizarea fetelor, mutilare, depopulare sau efecte adverse frecvente. Raportul menționează peste 7.000 de mențiuni și o rază estimată de aproximativ 1,6 milioane.
O tehnică recurentă a fost distorsionarea datelor statistice. Un mesaj susținea, cu referire la Robert F. Kennedy Jr., că mortalitatea observată în studiile clinice pentru Gardasil ar fi de 37 de ori mai mare decât mortalitatea prin cancer de col uterin. Raportul arată că raționamentul atribuia în mod nejustificat decesele vaccinării și sugera o relație cauzală care nu fusese stabilită.
Dezinformarea a vizat și boli infecțioase precum tuberculoza, tusea convulsivă, difteria și gripa. În cazul tusei convulsive, raportul arată că mesajele au acuzat presa de manipularea datelor epidemice și au susținut că vaccinurile ar fi ineficiente. În unele cazuri, creșterea numărului de îmbolnăviri a fost pusă pe seama migranților sau refugiaților ucraineni, ceea ce poate intensifica atitudini xenofobe și polarizarea dezbaterii publice.
Raportul acordă o atenție specială screeningului și investigațiilor medicale. Narațiunile împotriva mamografiei, biopsiei sau tratamentului tensiunii arteriale sunt considerate riscante pentru sănătatea publică deoarece pot descuraja prevenția, diagnosticul timpuriu și tratamentul. În cazul mamografiei, mesajele false au reluat mitul potrivit căruia Elveția ar fi interzis mamografia, deși raportul arată că era vorba despre o recomandare consultativă din 2013, criticată de comunitatea medicală, iar autoritățile elvețiene au continuat să recomande screeningul.
Cancerul apare în raport ca una dintre temele cu potențial ridicat de manipulare. Frica de diagnostic, dificultatea tratamentului și experiențele personale ale publicului cu boala creează un teren favorabil pentru mesaje care promit soluții simple. Raportul identifică patru categorii: afirmații conspiraționiste despre un tratament ascuns pentru cancer, atacuri asupra chimioterapiei și radioterapiei, promovarea terapiilor alternative și narațiuni care neagă sau distorsionează natura cancerului.
Una dintre narațiuni susține că un tratament pentru cancer există, dar este ascuns din motive comerciale. Raportul amintește că, potrivit Eurobarometrului din 2024, 47% dintre polonezii intervievați au fost de acord cu afirmația că un tratament pentru cancer este ascuns publicului din cauza intereselor comerciale, sub media europeană de 55%.
O altă zonă riscantă privește terapiile pseudomedicale. Raportul menționează promovarea unor medicamente sau substanțe precum ivermectina, hidroxiclorochina, propranololul, vitamina D3, vitamina C, vitamina B17, melatonina, graviola, hreanul, stevia, mierea, trifoiul roșu, pelinul dulce, coaja de nucă verde, păpădia și sâmburii de caisă. Unele postări au prezentat cancerul ca boală metabolică, au recomandat dieta ketogenică sau „alcalinizarea” corpului, iar altele au descris tumorile ca paraziți încapsulați.
Raportul include și un exemplu în care conținut generat cu OpenAI a fost folosit pentru a contesta siguranța și eficiența chimioterapiei. Mesajul prezenta chimioterapia ca nesigură, motivată de profitul industriei farmaceutice, și propunea alternative precum imunoterapia, protocoale cu vitamine, diete, lumină și sunet. Autorii observă că sursa AI nu era ascunsă, ceea ce sugerează că autorul se baza pe percepția că inteligența artificială poate fi considerată credibilă de către public.
Sănătatea reproductivă și avortul au fost printre cele mai emoționale și ideologizate teme. Raportul descrie atacuri asupra doctoriței Gizela Jagielska, ginecolog care a asistat femei în obținerea de avorturi legale. Mesajele au folosit etichete precum „călău” sau „criminal”, au comparat-o cu Josef Mengele și au inclus, în unele cazuri, teme antisemite și limbaj dezumanizant.
Această narațiune a avut o rază foarte mare: aproximativ 170.000 de mențiuni și o rază estimată de 9,6 milioane. Raportul avertizează că astfel de campanii pot reduce încrederea în medicii care efectuează proceduri legale, pot stigmatiza personalul medical și pot produce consecințe reale asupra vieții private și profesionale a persoanelor vizate.
Raportul arată și cum subiecte medicale complexe, precum transfuzia de sânge, transplanturile și terapia inutilă, au fost transformate în narațiuni alarmiste. În cazul transfuziilor de la donatori vaccinați, sângele era descris drept „contaminat”, „otrăvit” sau „armă biologică”. În cazul transplanturilor, moartea cerebrală era prezentată drept ficțiune, iar recoltarea de organe era descrisă ca o practică organizată de „ucidere” a pacienților.
Terapia inutilă a fost prezentată, în unele mesaje, ca eutanasiere mascată sau eugenie. Raportul explică faptul că acest concept privește intervenții medicale care nu mai aduc beneficii pacientului și care pot prelungi procesul de moarte, suferința sau încălcarea demnității. Distorsionarea termenului „retragerea tratamentului” poate crea impresia falsă că medicii pot refuza tratamentul unor persoane care nu sunt în fază terminală.
Instituțiile publice au fost o țintă constantă. Ministerul Sănătății, Inspectoratul Sanitar Principal și Organizația Mondială a Sănătății au fost descrise în narațiuni antivaccinare ca fiind incompetente, corupte, controlate de companii farmaceutice sau implicate în proiecte de control social. Raportul arată că dreptul de acces la informații publice a fost uneori folosit manipulator, prin întrebări formulate astfel încât răspunsurile instituțiilor să poată fi scoase din context și folosite împotriva lor.
În cazul Organizației Mondiale a Sănătății, creșterea mențiunilor din ianuarie 2025 a fost legată de decizia Statelor Unite de a se retrage din OMS. Aceasta a reactivat discuții similare în Polonia și a oferit un punct de legitimare pentru sloganuri de tip „Stop WHO”. Raportul notează că tema a fost legată de opoziția față de Uniunea Europeană, Pactul Verde, avort și „ideologia de gen”, într-o strategie de combinare a mai multor subiecte sub o umbrelă anti-sistem.
Narațiunile medicale au fost legate și de războiul din Ucraina, securitate națională și migrație. Unele mesaje au comparat restricțiile COVID-19 cu pregătirile de apărare civilă sau cu sprijinul pentru Ucraina. Formule precum „mai întâi ți-au pus mască, acum se gândesc cum să-ți pună cască” urmăreau să transfere neîncrederea acumulată în pandemie către politica de securitate.
În alte cazuri, informațiile despre boli au fost asociate cu migranții sau cu situația de la frontiera polono-germană. Raportul notează că asemenea mesaje distorsionează contextul prin generalizări nejustificate, asocieri false și limbaj dezumanizant sau ostil, ceea ce poate stigmatiza grupuri etnice și adânci diviziunile sociale.
Concluzia raportului este că dezinformarea medicală poate afecta atât deciziile individuale, cât și comportamentul social. Mesajele false pot descuraja prevenția, întârzia diagnosticul, submina tratamentele, alimenta terapii fără dovezi și eroda încrederea în medici, știință și instituții. La nivel social, ele pot normaliza neîncrederea, polariza comunități și transforma campaniile preventive sau recomandările medicale în ținte pentru proteste și atacuri.
Raportul NASK arată că sănătatea a devenit un teren de confruntare informațională în care frica, autoritatea falsă, selecția datelor, teoriile conspirației și apelurile la acțiune se combină. Riscul nu este doar ca oamenii să creadă informații greșite, ci ca aceste informații să le schimbe comportamentul, să îi împingă spre decizii medicale periculoase și să slăbească capacitatea instituțiilor de a comunica eficient în situații de risc.
Raportul „Health Misinformation in Poland’s Infosphere in 2025” a fost publicat de NASK la 28 mai 2026, în cadrul proiectului CEDMO. Documentul face parte dintr-un proiect internațional finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Ministerul Științei și Învățământului Superior din Polonia. Autorii precizează că opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene, HaDEA sau a ministerului polonez.