Banca Centrală Europeană avertizează că inflația poate redeveni o problemă majoră pentru zona euro dacă șocul energetic provocat de războiul cu Iranul se transmite mai larg în prețuri, salarii și așteptările gospodăriilor. Într-o prezentare susținută la Petersberger Sommerdialog, în Petersberg, Isabel Schnabel, membră a Comitetului executiv al BCE, arată că prețurile petrolului sunt așteptate să rămână mai ridicate pentru o perioadă, deoarece Strâmtoarea Hormuz se redeschide doar treptat.
Pe scurt
-
BCE spune că prețurile petrolului ar urma să rămână persistent mai ridicate după războiul cu Iranul și redeschiderea lentă a Strâmtorii Hormuz.
-
Noile proiecții ale Eurosistemului indică o creștere economică mai slabă și inflație mai ridicată în zona euro din cauza șocului energetic.
-
Costurile mai mari la energie afectează încrederea consumatorilor și consumul privat, mai ales pentru bunuri discreționare.
-
Prețurile la alimente, bunuri și servicii au riscuri de creștere, inclusiv prin costuri mai mari la energie, îngrășăminte și lanțuri de aprovizionare.
-
Piețele se așteaptă ca BCE să majoreze în continuare dobânzile pentru a readuce inflația la 2% pe termen mediu.
Prezentarea BCE pornește de la o întrebare directă: dacă inflația revine după o perioadă în care presiunile păreau mai controlate. Răspunsul instituției nu este unul simplu, deoarece șocul energetic are mai multe canale de transmitere. Prețurile mai mari la petrol și gaz afectează direct facturile și carburanții, dar intră apoi în costurile firmelor, în prețurile alimentelor, în transport, în industrie și în deciziile de consum.
Graficele BCE arată că prețul petrolului a urcat puternic după începutul războiului cu Iranul, iar curba futures din 25 iunie 2026 rămâne peste nivelul anticipat înainte de conflict. În același timp, datele despre Strâmtoarea Hormuz indică o revenire treptată a traficului de nave și o probabilitate mai mare de redeschidere până în ianuarie 2027 decât până în august 2026.
Strâmtoarea Hormuz contează pentru Europa deoarece este una dintre rutele-cheie pentru fluxurile globale de energie. O deschidere lentă menține riscul ca petrolul și gazul să rămână mai scumpe decât în scenariile construite înainte de război. BCE notează totuși că acordul de pace anunțat pe 12 iunie 2026 face mai puțin probabile scenariile extreme pentru petrol și gaz.
Zona euro este vulnerabilă la astfel de șocuri, chiar dacă mai puțin decât în episoadele istorice de creștere a prețului petrolului. BCE arată că șocul energetic a afectat puternic raportul dintre prețurile de export și import ale zonei euro, dar și că intensitatea petrolului în PIB-ul real al zonei euro a scăzut semnificativ din 1990. Economia folosește mai puțin petrol pentru a produce aceeași valoare economică, însă dependența de importuri energetice continuă să transmită rapid șocurile externe în prețuri.
Proiecțiile Eurosistemului pentru iunie 2026 indică o combinație dificilă: creștere mai slabă și inflație mai ridicată. Scenariile prezentate de BCE arată că, în varianta severă, inflația ar putea urca mult peste traiectoria de bază în 2026 și 2027, iar creșterea PIB ar putea coborî temporar sub zero. În scenariul mai blând, efectele asupra inflației și activității economice sunt mai limitate.
Efectul asupra gospodăriilor este deja vizibil în datele prezentate de BCE. Costurile mai mari la energie apasă asupra încrederii consumatorilor și asupra consumului privat. În aprilie 2026, creșterea nominală a consumului a accelerat pentru energie, dar a slăbit pentru locuință, alimente, călătorii, recreere, restaurante, alte bunuri și bunuri de folosință îndelungată. O parte mai mare din buget merge spre necesități, iar cheltuielile care pot fi amânate sunt reduse.
BCE arată că șocul energetic poate deveni inflaționist prin două etape. Prima rundă include efectele directe asupra prețurilor la energie și efectele indirecte asupra costurilor firmelor. A doua rundă apare atunci când gospodăriile și companiile încep să creadă că inflația va rămâne mai mare, iar salariile și prețurile sunt ajustate în consecință.
Costurile mai mari la energie au început să se vadă și în produse derivate. Potrivit graficelor BCE, de la începutul războiului cu Iranul au crescut prețurile europene la gaz, benzină, diesel, combustibil pentru aviație, nafta și petrol Brent. Presiunile din lanțurile de aprovizionare au crescut din nou în 2026, după ce se redusese mult față de vârful din 2021-2022.
Riscurile nu se opresc la energie. BCE indică presiuni de creștere pentru prețurile alimentelor, mai ales în cazul materiilor prime agricole dependente de îngrășăminte, precum grâul și porumbul. Energia scumpă poate ridica prețul îngrășămintelor, iar acesta se poate transmite în costurile de producție agricolă și apoi în prețurile alimentelor.
Inflația de bază are și ea riscuri ascendente. Graficul privind dinamica inflației arată că serviciile continuă să aibă o inerție mai ridicată decât bunurile industriale neenergetice, iar producătorii transferă o parte din costurile mai mari ale inputurilor în prețurile finale, mai ales în industrie. Această transmitere nu este completă sau automată, dar poate menține inflația peste țintă mai mult timp dacă șocul energetic persistă.
Așteptările populației privind inflația au crescut, însă BCE nu vede deocamdată semne clare de presiuni salariale. Indicatorul BCE privind salariile arată o încetinire față de vârful anterior, inclusiv atunci când sunt excluse plățile unice. Acest detaliu contează pentru deciziile de politică monetară, deoarece o spirală salarii-prețuri ar cere o reacție mai dură decât un șoc temporar al energiei.
Piața muncii rămâne rezilientă, cu șomaj scăzut și ocupare ridicată, deși cererea de muncă se răcește. BCE notează că oferta de muncă rămâne strânsă, iar companiile continuă să menționeze forța de muncă drept o limitare pentru producție, chiar dacă presiunea cererii s-a mai redus.
Creșterea economică este susținută de cheltuielile publice și de boomul global al inteligenței artificiale. Prezentarea BCE indică investițiile guvernului german în apărare și infrastructură, precum și așteptările de câștiguri ale companiilor, care au crescut în 2026 atât în Statele Unite, cât și în Europa. Aceste forțe pot compensa parțial impactul energiei scumpe asupra consumului privat.
Piețele financiare se așteaptă ca BCE să majoreze în continuare dobânzile pentru a readuce inflația la 2% pe termen mediu. Graficul privind rata de politică monetară arată că traiectoria anticipată după războiul cu Iranul și înaintea acordului de pace s-a deplasat în sus, iar cea mai recentă distribuție a așteptărilor rămâne orientată spre rate mai ridicate decât înainte de conflict.
BCE semnalează și riscuri pentru stabilitatea financiară. Evaluările activelor riscante sunt întinse, iar datoria emisă de marile companii americane de cloud și tehnologie, numite hyperscalers, a crescut puternic. Graficul instituției arată că emisiunile de datorie ale companiilor precum Microsoft, Meta, Alphabet, Amazon și Oracle sunt estimate să urce semnificativ în 2026, pe fondul investițiilor masive legate de infrastructura digitală și inteligența artificială.
Mesajul prezentării este că revenirea inflației nu este inevitabilă, dar riscul este suficient de serios pentru ca BCE să rămână prudentă. Energia scumpă apasă pe consum și creștere, dar poate alimenta inflația dacă firmele transferă costurile, dacă populația își schimbă așteptările și dacă salariile încep să reacționeze. În acest context, politica monetară va depinde de durata șocului energetic, de comportamentul prețurilor și salariilor și de capacitatea economiei zonei euro de a absorbi costurile fără o nouă spirală inflaționistă.