România primește cei mai mulți bani din noua tranșă europeană pentru baterii, rețele și energie mai curată
Fondul pentru modernizare folosește veniturile din certificatele de emisii pentru investiții în energie mai curată, rețele moderne și reducerea dependenței de combustibili fosili

România primește 636,9 milioane de euro din noua rundă a Fondului pentru modernizare, cea mai mare sumă alocată unui stat membru în această tranșă, pentru dezvoltarea unor instalații independente de stocare a energiei electrice. Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat plata a 2,5 miliarde de euro pentru 51 de proiecte energetice în 11 țări ale Uniunii Europene, finanțate din veniturile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii.


Pe scurt

  1. Noua tranșă a Fondului pentru modernizare are o valoare de 2,5 miliarde de euro și finanțează 51 de proiecte în 11 state membre.

  2. România primește 636,9 milioane de euro, cea mai mare alocare din această rundă.

  3. Fondul este finanțat din veniturile generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.

  4. Din ianuarie 2021, Fondul pentru modernizare a pus la dispoziție 23,2 miliarde de euro pentru tranziția energetică a statelor beneficiare.


Noua finanțare acoperă proiecte legate de producția de electricitate regenerabilă, folosirea surselor regenerabile, modernizarea rețelelor energetice și creșterea eficienței energetice. Fondul este destinat statelor membre cu venituri mai mici, pentru a le ajuta să își modernizeze sistemele energetice, să își atingă țintele climatice și energetice și să își aplice planurile naționale privind energia și clima.

România este principalul beneficiar al rundei anunțate acum, cu 636,9 milioane de euro pentru dezvoltarea unor instalații independente de stocare a electricității. Stocarea este una dintre verigile esențiale ale tranziției energetice: energia produsă din surse regenerabile nu este disponibilă constant, iar bateriile și alte soluții de stocare pot ajuta rețeaua să folosească mai bine producția din perioadele cu vânt sau soare și să reducă presiunea în orele de consum ridicat.

A doua cea mai mare alocare merge către Ungaria, cu 552,3 milioane de euro, pentru digitalizarea și dezvoltarea rețelei electrice. Cehia primește 516,8 milioane de euro, inclusiv pentru decarbonizarea producerii de căldură în sistemele de termoficare. Grecia primește 233,9 milioane de euro pentru îmbunătățirea eficienței proceselor de producție în instalații industriale cu potențial ridicat de economisire a energiei.

Polonia primește 180 de milioane de euro pentru stocarea energiei termice în sistemele de termoficare și pentru creșterea eficienței clădirilor rezidențiale multifamiliale din zone rurale. Lituania primește 169 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei prin eficiență energetică și înlocuirea tehnologiilor poluante. Croația primește 109 milioane de euro pentru energie geotermală destinată încălzirii centralizate.

Alte proiecte vizează transportul public și clădirile publice. Estonia primește 44,8 milioane de euro pentru înlocuirea vehiculelor diesel cu troleibuze electrice cu emisii zero. Letonia primește 40 de milioane de euro pentru înlocuirea autobuzelor diesel cu autobuze electrice și instalarea infrastructurii de încărcare. Portugalia primește 81,4 milioane de euro pentru programe de eficiență energetică în clădiri publice, iar Slovenia primește 20,2 milioane de euro pentru producție regenerabilă, stocare și modernizarea rețelelor de transport și distribuție a electricității.

Fondul pentru modernizare funcționează ca instrument de solidaritate în interiorul sistemului european al certificatelor de emisii. Veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii sunt direcționate către investiții în 13 state membre cu PIB pe cap de locuitor sub 75% din media Uniunii în perioada 2016-2018. Statele beneficiare sunt Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia.

Investițiile finanțate pot acoperi energie regenerabilă, eficiență energetică, stocare, modernizarea rețelelor, termoficare și tranziție justă în regiunile dependente de carbon. Fondul completează alte instrumente europene, precum politica de coeziune, Mecanismul de redresare și reziliență și Fondul pentru o tranziție justă. El este gestionat de statele beneficiare în cooperare cu Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții.

Teresa Ribera, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru tranziție curată, justă și competitivă, a spus că Fondul pentru modernizare arată cum veniturile din sistemul european al certificatelor de emisii pot fi direcționate către investiții care susțin competitivitatea în tranziția climatică. Ea a legat finanțarea de eficiența energetică în industrie, modernizarea rețelelor, creșterea ponderii energiei regenerabile și dezvoltarea stocării.

Wopke Hoekstra, comisarul pentru climă, net zero și creștere curată, a spus că solidaritatea este în centrul sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii și că Fondul pentru modernizare sprijină investiții în state membre cu venituri mai mici, de la industrie și termoficare până la rețele, stocare și sisteme energetice mai moderne.

Ambroise Fayolle, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, a spus că accelerarea investițiilor în energie curată aduce energie mai accesibilă și mai sigură pentru cetățeni și companii. El a indicat rolul fondului în dezvoltarea energiei regenerabile, rețelelor moderne și eficienței energetice, cu efecte asupra facturilor, dependenței de combustibili fosili, independenței energetice și competitivității Europei.

Peste 90% din portofoliul Fondului pentru modernizare este format din investiții prioritare. Acestea vizează modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în energie, industrie și transport și creșterea eficienței energetice. Următoarele termene pentru depunerea propunerilor de investiții sunt 11 august 2026 pentru proiecte neprioritare și 8 septembrie 2026 pentru proiecte prioritare.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau