EFSA și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor au reluat rapoartele lunare privind virusul West Nile, după începutul sezonului de transmitere din 2026. Primul raport comun pentru acest an, cu date transmise până la 24 iunie, indică trei cazuri umane, un focar la ecvidee și patru focare la păsări în Europa.
Pe scurt
-
EFSA și ECDC au reluat în iulie 2026 rapoartele lunare privind virusul West Nile.
-
Primul raport pentru sezonul 2026 indică trei cazuri umane, un focar la ecvidee și patru focare la păsări.
-
Virusul este transmis în principal de țânțarii Culex, în special Culex pipiens.
-
Aproximativ 80% dintre infecțiile umane nu au simptome, 20% pot provoca febra West Nile, iar sub 1% afectează sistemul nervos.
-
În sezonul 2025, până la 3 decembrie, au fost raportate 1.112 cazuri umane și 97 de decese.
Virusul West Nile este un flavivirus înrudit cu virusurile care provoacă encefalita japoneză și febra galbenă. În Europa, transmiterea este legată în principal de țânțarii din genul Culex, mai ales Culex pipiens, care se infectează când înțeapă păsări purtătoare ale virusului și îl pot transmite ulterior altor animale sau oamenilor.
Circuitul natural al virusului este țânțar-pasăre-țânțar. Păsările sunt importante în menținerea virusului în natură, iar unele specii, în special răpitoarele și corvidele, sunt mai sensibile și pot dezvolta semne clinice grave sau infecții fatale.
Oamenii, caii, măgarii și alte mamifere sunt considerați gazde finale. Nivelul virusului în sângele lor este prea redus pentru a infecta alți țânțari, ceea ce înseamnă că nu contribuie mai departe la transmiterea bolii prin vectori.
La oameni, majoritatea infecțiilor trec neobservate. EFSA indică faptul că aproximativ 80% dintre infecții nu produc simptome. În jur de 20% pot provoca febra West Nile, iar sub 1% afectează sistemul nervos prin boala neuroinvazivă West Nile, forma cea mai severă pentru sănătatea umană.
La ecvidee, cele mai multe infecții nu produc semne clinice sau provoacă doar o boală ușoară, asemănătoare gripei, cu febră. Aproximativ 10% dintre caii care prezintă simptome de tip gripal dezvoltă și semne neurologice, precum pierderea coordonării sau convulsii. În cazurile severe, animalele pot deveni epuizate, se pot culca și nu se mai pot ridica.
La păsări, infecția poate provoca slăbiciune, activitate redusă, deshidratare și lipsa poftei de mâncare. Pot apărea și semne neurologice, iar în cazurile severe boala poate fi fatală, mai ales la speciile mai sensibile.
Reluarea rapoartelor lunare contează pentru autoritățile sanitare și veterinare deoarece virusul West Nile are un sezon de transmitere legat de activitatea țânțarilor. Supravegherea comună a cazurilor la oameni, ecvidee și păsări permite identificarea timpurie a zonelor afectate și aplicarea mai rapidă a măsurilor de control.
EFSA precizează că monitorizarea este realizată în abordarea One Health, împreună cu ECDC. Această abordare urmărește în același timp sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor și mediul, deoarece virusul circulă între țânțari, păsări și gazde finale.
În 2024, EFSA a lansat și un dashboard dedicat virusului West Nile, prin care pot fi vizualizate date despre infecțiile la animale raportate conform legislației europene privind zoonozele. Instrumentul este actualizat anual, în luna decembrie, iar raportul anual One Health privind zoonozele include și date despre infecțiile la animale și focarele la ecvidee și păsări.
Comunicarea din 2026 vine după un sezon 2025 cu transmitere semnificativă. EFSA arată că, până la 3 decembrie 2025, fuseseră raportate 1.112 cazuri umane de infecție cu virus West Nile și 97 de decese, alături de 186 de focare la ecvidee și 359 la păsări.
În 2025, creșterea a fost vizibilă pe parcursul verii și toamnei. La 6 august erau raportate 202 cazuri umane, 16 focare la ecvidee și 20 la păsări. La 3 septembrie, nouă țări europene raportaseră 655 de cazuri umane și 38 de decese, iar la 3 octombrie bilanțul ajunsese la 989 de cazuri și 63 de decese.
Datele din octombrie 2025 au inclus și prima detectare a virusului West Nile în păsări în Belgia. EFSA notează că Belgia nu raportase anterior cazuri umane dobândite local, iar focarele la păsări indicau o introducere recentă probabilă a virusului în țară.
Cadrul european obligă statele membre să notifice infecțiile cu virus West Nile la animale și oameni către autoritățile naționale sau către Comisia Europeană. În cazul animalelor, un focar primar trebuie notificat Comisiei și celorlalte state membre în 24 de ore de la confirmare, iar focarele secundare sunt raportate săptămânal prin sistemul european ADIS.
EFSA și ECDC lucrează și prin inițiativa VectorNet, lansată în 2014, care urmărește prezența și distribuția vectorilor și a agenților patogeni în vectori în Europa și bazinul mediteranean. Baza de date comună este menținută printr-o rețea de experți medicali și veterinari.
Pentru populație, măsurile de prevenire țin în primul rând de reducerea expunerii la țânțari în zonele și perioadele cu transmitere. Pentru autorități, datele privind oamenii, păsările și ecvideele ajută la supravegherea sezonului, la avertizarea serviciilor medicale și veterinare și la orientarea măsurilor locale împotriva vectorilor.