Google a pierdut definitiv unul dintre cele mai mari dosare antitrust din istoria Uniunii Europene. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins apelul formulat de Google și Alphabet în cazul Android și a menținut amenda de 4,125 miliarde euro pentru practicile prin care compania și-a protejat poziția dominantă în căutările online pe telefoane mobile.
Pe scurt
-
Curtea de Justiție a respins apelul Google și Alphabet în cauza C-738/22 P.
-
Amenda finală rămâne 4,125 miliarde euro, după ce Tribunalul UE o redusese în 2022 de la 4,343 miliarde euro.
-
Dosarul privește condițiile impuse producătorilor de telefoane și operatorilor mobili pentru dispozitivele Android.
-
Instanța confirmă că Google a favorizat Google Search și Chrome prin preinstalare și prin accesul la Play Store.
-
Curtea confirmă și analiza privind acordurile anti-fragmentare, care limitau distribuția unor versiuni Android neaprobate de Google.
Cazul pornește de la decizia Comisiei Europene din 2018, care a sancționat Google pentru modul în care a folosit Android, Play Store, Google Search și Chrome pentru a-și apăra veniturile din publicitatea legată de căutările online. Comisia a considerat că Google a impus producătorilor de telefoane și operatorilor mobili condiții contractuale care au făcut mai greu accesul rivalilor la utilizatorii de Android.
Android este sistemul de operare folosit de majoritatea telefoanelor inteligente care nu sunt produse de Apple. Pentru producătorii de telefoane, accesul la Play Store era esențial, deoarece magazinul de aplicații permite utilizatorilor să descarce aplicațiile de care au nevoie. În decizia Comisiei, Play Store este descris ca o aplicație care trebuie preinstalată de producători, pentru că nu poate fi descărcată ulterior de utilizatori în același mod ca alte aplicații.
Comisia a identificat trei tipuri principale de restricții. Prima categorie privea acordurile de distribuție prin care producătorii de telefoane trebuiau să preinstaleze Google Search și Chrome pentru a obține licența pentru Play Store. A doua privea acordurile anti-fragmentare, prin care producătorii care voiau aplicațiile Google nu puteau vinde dispozitive cu versiuni Android neaprobate de Google. A treia privea acordurile de împărțire a veniturilor, prin care producătorii și operatorii primeau o parte din veniturile Google dacă nu preinstalau servicii concurente de căutare pe anumite portofolii de dispozitive.
Pentru utilizatori, miza a fost felul în care telefonul ajunge configurat din fabrică. O aplicație deja instalată și plasată vizibil are un avantaj puternic față de una pe care utilizatorul trebuie să o caute, să o descarce și să o seteze singur. Curtea confirmă că Tribunalul UE a putut reține existența unui „status quo bias” în favoarea aplicațiilor preinstalate și că Google nu a demonstrat că preferințele utilizatorilor sau calitatea serviciilor sale explicau singure comportamentele observate.
Curtea de Justiție a confirmat că Tribunalul nu a greșit atunci când a analizat condițiile de preinstalare în contextul economic mai larg, inclusiv al acordurilor de împărțire a veniturilor. Instanța a precizat că nu era necesară, în mod sistematic, o analiză contrafactuală pentru a stabili un abuz de poziție dominantă, dacă efectele anticoncurențiale sunt suficient demonstrate.
Hotărârea este importantă și pentru felul în care vor fi analizate piețele digitale. Curtea spune că demonstrarea unui abuz de poziție dominantă nu depinde, în orice caz, de dovada că practicile pot exclude doar concurenți la fel de eficienți ca întreprinderea dominantă. În piețele digitale analizate, caracteristicile specifice au permis concluzia că practicile Google puteau restrânge concurența și întări barierele de intrare fără aplicarea acelui test.
Curtea a confirmat și partea privind acordurile anti-fragmentare. Aceste acorduri erau considerate apte să limiteze piețele comerciale pentru versiuni Android necompatibile cu cerințele Google și să întărească poziția dominantă a companiei. În decizia Comisiei, aceste obligații erau legate de accesul la Play Store și Google Search și împiedicau producătorii să vândă dispozitive cu versiuni Android care nu respectau standardele aprobate de Google.
Google și Alphabet au susținut în procedură că practicile lor aveau justificări obiective, inclusiv protejarea compatibilității ecosistemului Android. Curtea confirmă însă că Tribunalul a putut respinge aceste justificări în privința acordurilor anti-fragmentare și a menținut clasificarea încălcării ca una unică și continuă, chiar după anularea parțială privind unele acorduri de împărțire a veniturilor.
Amenda inițială stabilită de Comisie în 2018 a fost de 4,342 miliarde euro. În 2022, Tribunalul UE a confirmat esența deciziei Comisiei, dar a anulat partea referitoare la anumite acorduri de împărțire a veniturilor și a redus sancțiunea la 4,125 miliarde euro. Curtea de Justiție a confirmat acum această amendă revizuită, precum și răspunderea solidară a Alphabet pentru 1,520 miliarde euro.
Hotărârea închide etapa judiciară a cazului Android la nivelul Curții de Justiție. Pentru Comisia Europeană, decizia confirmă una dintre cele mai importante intervenții antitrust împotriva unei mari platforme digitale. Pentru piață, mesajul este că un ecosistem digital nu poate fi folosit pentru a bloca accesul concurenților la utilizatori atunci când compania care controlează acel ecosistem are o poziție dominantă.
Dosarul se referă la aplicarea articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care interzice abuzul de poziție dominantă. Cazul a început cu plângeri depuse la Comisie începând din 2013 și a vizat practicile Google în ecosistemul Android, inclusiv acordurile cu producători de telefoane, operatori mobili și condițiile de acces la aplicațiile proprietare Google.