Europa nu va deveni competitivă doar prin reducerea birocrației și simplificarea regulilor financiare, dacă piețele sale rămân fragmentate între state membre, avertizează un comentariu publicat de European Capital Markets Institute. Autorul, Apostolos Thomadakis, susține că simplificarea este necesară, dar adevărata miză este construirea unor piețe financiare integrate, capabile să permită firmelor europene să funcționeze la scară globală.
Pe scurt
-
ECMI susține că simplificarea reglementărilor este necesară, dar nu suficientă pentru competitivitatea Europei.
-
Fragmentarea piețelor financiare este prezentată ca obstacol mai mare decât costurile de conformare.
-
Comentariul afirmă că firmele europene nu pot concura global dacă nu pot crește într-o piață integrată.
-
Savings and Investment Union este văzută ca instrumentul care ar trebui să reducă fragmentarea și să creeze scară.
-
ECMI cere reguli mai stabile, guvernanță mai bună și separarea mai clară între deciziile politice și detaliile tehnice.
Comentariul pornește de la dezbaterea europeană privind competitivitatea. Simplificarea reglementărilor, reducerea sarcinilor administrative și proporționalitatea au devenit teme centrale în agenda UE. Sectorul financiar reclamă suprapuneri în raportare, obligații de documentare, perioade lungi de implementare și costuri ridicate de conformare.
ECMI consideră aceste probleme reale. În ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a construit un cadru financiar amplu, mai ales după criza financiară globală. Acest cadru a întărit stabilitatea sistemului financiar, dar a făcut reglementarea mai complexă. Simplificarea este, în această logică, justificată și necesară.
Problema apare atunci când simplificarea este tratată ca soluția principală. Comentariul avertizează că modificarea constantă a regulilor poate crea oboseală legislativă și costuri noi pentru firme și supraveghetori. Un cadru perfect ajustat, dar schimbat frecvent, poate deveni mai puțin previzibil. Competitivitatea cere și stabilitate, nu doar reguli mai scurte.
ECMI susține că uneori complexitatea este un simptom al fragmentării, nu cauza problemei. Regulile europene devin complicate deoarece încearcă să acomodeze preferințe naționale, structuri de piață diferite și practici de business divergente. În acest caz, simplificarea textului legislativ nu elimină automat diferențele care fac dificilă activitatea transfrontalieră.
Implementarea națională este o altă sursă de povară. Transpunerea în legislațiile naționale, practicile de supraveghere, ghidurile, interpretările și „gold-platingul” pot adăuga costuri chiar atunci când legislația UE este aceeași. Multe probleme ale firmelor nu pot fi rezolvate doar prin schimbarea actelor europene.
Comentariul dă exemplul raportării de sustenabilitate. Materialitatea trebuia să permită flexibilitate, dar în unele cazuri companii mari au cerut informații de la firme mici chiar atunci când acestea erau irelevante. Astfel, povara nu vine doar din textul legii, ci și din aversiunea la risc, conformare excesivă și transferarea obligațiilor de-a lungul lanțurilor de afaceri.
Pentru ECMI, dimensiunea contează. Firmele europene pot opera sub aceleași reguli ca rivalii globali și totuși să performeze mai slab, ceea ce indică o problemă de scară. Comentariul menționează băncile americane custode care operează în Europa în același mediu de reglementare ca băncile europene, dar au rezultate mai bune. Diferența nu poate fi explicată doar prin conformare, ci și prin capacitatea de a funcționa la scară.
Piețele de capital europene rămân una dintre slăbiciunile majore. Fragmentarea între state împiedică firmele să se extindă și să construiască modele de business competitive global în capital markets, investment banking, servicii de valori mobiliare și alte activități financiare angro.
Savings and Investment Union ar trebui să răspundă exact acestei probleme. Nu este suficient ca un formular să fie mai simplu sau o obligație de raportare să fie redusă. Miza mai mare este crearea unor piețe integrate în care operațiunile mari să poată funcționa la nivel european, nu doar național.
Comentariul tratează și problema guvernanței. Legislația UE este construită pe mai multe niveluri: legislație-cadru, acte delegate, măsuri de implementare, standarde tehnice, ghiduri de supraveghere și proceduri naționale. Acest sistem aduce expertiză și flexibilitate, dar poate crea ambiguitate pentru actorii reglementați.
Timpul este o problemă suplimentară. Procesul legislativ european este lung, iar mediul economic și tehnologic se schimbă rapid. Până când o propunere este redactată, negociată, adoptată și implementată, condițiile de piață pot fi deja diferite.
ECMI cere reguli de nivel 1 mai clare, mandate mai disciplinate pentru actele de nivel 2 și 3 și calendare de implementare adaptate capacității firmelor și supraveghetorilor. Scopul nu ar trebui să fie distrugerea sistemului actual, ci îmbunătățirea modului în care acesta funcționează.
Comentariul cere și dialog mai bun între decidenți, autorități de reglementare și participanți la piață. Simplificarea nu poate funcționa fără înțelegerea costurilor reale de implementare și a motivului pentru care unele obligații servesc interesului public.
Concluzia ECMI este că simplificarea trebuie să fie parte a unei strategii mai largi, nu un obiectiv în sine. Competitivitatea europeană cere reducerea fragmentării, consolidarea pieței unice, guvernanță mai eficientă și condiții care să permită firmelor să facă business la nivel european.