Slovacia încearcă să relanseze Grupul de la Vișegrad ca platformă de coordonare în Uniunea Europeană, după o perioadă de peste patru ani de stagnare politică, arată un comentariu publicat de Institutul Polonez de Afaceri Internaționale. Bratislava a preluat la 1 iulie 2026 președinția anuală a V4, sub motto-ul „V4 pentru o Europă mai puternică”.
Pe scurt
-
Slovacia a preluat la 1 iulie 2026 a șaptea sa președinție anuală a Grupului de la Vișegrad.
-
PISM spune că V4 revine treptat la cooperare interguvernamentală după peste patru ani de blocaj politic.
-
Prioritățile slovace sunt competitivitatea europeană, extinderea UE, cooperarea sectorială și contactele între oameni.
-
Bratislava vrea consultări V4+ cu parteneri europeni și globali, inclusiv Germania, Irlanda, Japonia, SUA, Turcia, India și China.
-
Tensiunile dintre Slovacia și Ungaria, diferențele privind Rusia și Ucraina și riscul folosirii V4 în politica internă slovacă rămân obstacole.
Comentariul PISM arată că reluarea cooperării politice în V4 a devenit posibilă spre finalul președinției ungare, după formarea unui nou guvern la Budapesta în urma alegerilor parlamentare din aprilie 2026. Schimbarea guvernului a dus la modificări în politica estică și de securitate a Ungariei, la renunțarea la acțiuni pro-ruse și la o îmbunătățire rapidă a relațiilor polono-ungare.
Primele semnale ale deblocării au venit prin declarațiile premierilor Poloniei, Cehiei și Slovaciei la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan, prin consultări scurte în marja Consiliului European din 18 iunie și prin întâlnirea premierilor V4 la Gödöllő, lângă Budapesta, la 23 iunie.
Cooperarea sectorială a revenit prin întâlniri ale miniștrilor apărării V4 la Budapesta, la 25 iunie, și ale miniștrilor agriculturii la Balatonfüred, la 30 iunie. La reuniunea agricolă au participat și reprezentanți ai României, Croației, Bulgariei și Sloveniei. Reuniunile președinților de parlamente și ale președinților de stat au continuat și în perioada de blocaj, iar următorul summit al șefilor de stat V4 este prevăzut la Trenčín, în noiembrie 2026.
Programul slovac pune accent pe dosare europene. Cele patru priorități anunțate sunt competitivitatea europeană, extinderea Uniunii Europene, cooperarea sectorială și contactele între oameni. PISM notează că relansarea cooperării politice permite un program mai ambițios decât în ultimele patru președinții, inclusiv cea poloneză și precedenta președinție slovacă, care a început imediat după invazia Rusiei în Ucraina.
Guvernul condus de Robert Fico vede președinția V4 și ca o șansă de consolidare a poziției internaționale a Slovaciei. Bratislava vrea să folosească formula V4+ pentru consultări nu doar cu parteneri din UE, precum Germania și Irlanda, care va deține președinția Consiliului UE, ci și cu Japonia, Statele Unite, Turcia, India și China.
Pe cooperarea sectorială, Slovacia indică infrastructura, inclusiv proiectul pe termen lung al căii ferate de mare viteză, securitatea, în special cooperarea polițienească, și energia. Programul include și potențialul terminalelor LNG poloneze pentru diversificarea aprovizionării cu gaz în țările V4.
În dosarele UE, președinția slovacă vrea coordonare pe negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual 2028-2034. Țările V4 vor să rămână beneficiare ale bugetului european, iar programul pune accent pe fondurile pentru coeziune, politica agricolă comună, infrastructura de transport și energia nucleară.
Slovacia este sceptică față de ETS2, sistemul european de comercializare a emisiilor care va include gospodăriile și transportul, și anunță susținerea unei revizuiri. Poziția poate deveni un punct comun de presiune în UE dacă cele patru state reușesc să își coordoneze abordarea.
Extinderea UE este un alt dosar central. Programul slovac invocă sprijinul tradițional al V4 pentru statele candidate. Guvernul Fico consideră Muntenegru, Albania și Serbia cele mai pregătite pentru aderare, deși PISM notează că doar primele două au toate negocierile de aderare deschise, iar negocierile Serbiei sunt practic suspendate.
În cazul Ucrainei, programul pune accent pe alinierea produselor agricole la standardele UE și pe sprijin pentru reconstrucția postbelică, inclusiv prin rolul de tranzit al statelor V4. În același timp, diferențele politice rămân puternice: Slovacia se opune aderării Ucrainei la NATO, iar Ungaria anunță referendum privind aderarea Ucrainei la UE.
PISM identifică mai multe obstacole pentru revenirea V4. Relațiile polono-ungare s-au îmbunătățit, dar relațiile dintre Ungaria și Slovacia s-au deteriorat după schimbarea guvernului de la Budapesta. O sursă de tensiune este revenirea disputei privind decretele Beneš, legate de măsuri aplicate de guvernul cehoslovac în timpul și după al Doilea Război Mondial împotriva populației maghiare.
Un alt obstacol este politica Slovaciei față de Rusia. Autoritățile slovace declară că sprijină Ucraina și pregătesc consultări interguvernamentale bilaterale cu Kyivul, dar Robert Fico a avut o linie conciliantă față de Moscova, inclusiv prin vizite în Rusia. PISM consideră nerealistă transformarea „eforturilor de pace” într-un al cincilea obiectiv al președinției, din cauza diferențelor de politică estică din interiorul V4.
Comentariul avertizează și asupra riscului ca brandul V4 să fie folosit în politica internă slovacă înaintea alegerilor parlamentare din toamna anului viitor. Pentru Polonia, relansarea cooperării în V4 oferă în primul rând o perspectivă de coordonare mai eficientă a chestiunilor europene cu partenerii regionali.