Parlamentul European avertizează că procesul de aderare al Serbiei la Uniunea Europeană este blocat de regresul democratic, aplicarea slabă a reformelor, lipsa alinierii la politica externă a UE și relațiile apropiate ale Belgradului cu Rusia și China. Raportul privind Serbia a fost adoptat miercuri cu 468 voturi pentru, 116 împotrivă și 79 abțineri.
Pe scurt
-
Parlamentul European spune că Serbia declară aderarea la UE drept obiectiv strategic, dar acțiunile guvernului nu confirmă mereu această direcție.
-
Negocierile de aderare ar trebui să avanseze doar dacă există progrese măsurabile în statul de drept, alegeri libere, justiție independentă și libertatea presei.
-
Eurodeputații cer ca regresul reformelor să se reflecte în ritmul sprijinului financiar european de preaderare.
-
Raportul critică relațiile apropiate ale Serbiei cu Rusia și cooperarea tot mai profundă în securitate și apărare cu China.
-
Parlamentul spune că actuala criză politică din Serbia trebuie rezolvată prin alegeri cu adevărat libere și corecte.
Serbia continuă să spună că aderarea la Uniunea Europeană este obiectivul său strategic, dar Parlamentul European avertizează că această declarație nu este susținută suficient de acțiunile guvernului de la Belgrad. Eurodeputații spun că nu este suficient ca Serbia să adopte reforme pe hârtie, dacă ele nu sunt aplicate complet și consecvent.
Raportul indică o diferență persistentă între alinierea legislativă la regulile UE și aplicarea efectivă a reformelor. Această diferență continuă să afecteze progresul Serbiei spre aderare. Pentru Parlament, apropierea de UE nu înseamnă doar modificarea legilor, ci funcționarea instituțiilor democratice și respectarea regulilor în practică.
Eurodeputații spun că negocierile de aderare ar trebui să avanseze doar atunci când Serbia face progrese măsurabile și durabile în domenii precum statul de drept, alegerile libere și corecte, combaterea corupției și a crimei organizate, independența justiției, libertatea presei, reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice.
Parlamentul critică și abordarea Comisiei Europene față de Serbia, pe care o descrie drept prea conciliantă. Eurodeputații cer ca orice regres semnificativ în ritmul și intensitatea reformelor să se reflecte în sprijinul financiar primit de Serbia prin instrumentele de preaderare ale UE.
Relația cu Kosovo rămâne o condiție importantă. Raportul notează că normalizarea relațiilor cu Kosovo este o condiție pentru sprijinul acordat prin planul de reformă și creștere. Pentru UE, lipsa progresului în relația Belgrad-Pristina continuă să afecteze stabilitatea regională și parcursul european al Serbiei.
Parlamentul insistă că fiecare țară candidată trebuie evaluată pe meritele proprii. Eurodeputații spun că niciun stat nu ar trebui să fie legat de altul sau tratat ca parte a unui pachet. Această formulare vizează felul în care UE gestionează extinderea în Balcanii de Vest, unde dosarele naționale se pot influența politic, dar trebuie evaluate separat.
Relațiile Serbiei cu Rusia și China sunt una dintre cele mai dure părți ale raportului. Eurodeputații critică legăturile apropiate cu Moscova și cooperarea tot mai profundă în securitate și apărare cu Beijingul, despre care spun că ridică întrebări privind orientarea strategică a Serbiei.
Parlamentul subliniază că alinierea deplină la politica externă și de securitate comună a UE este o cerință nenegociabilă pentru aderare. Aceasta include alinierea la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei. Pentru eurodeputați, un stat care vrea să intre în Uniune nu poate continua o politică externă care contrazice pozițiile europene în dosare majore de securitate.
Raportul discută și sprijinul public scăzut pentru aderarea Serbiei la UE. Parlamentul îl pune în legătură cu un discurs anti-UE de lungă durată, răspândit de media controlată de guvern, dar și de unii oficiali de rang înalt și membri ai partidului aflat la putere.
Eurodeputații descriu acest discurs drept manipulator și cer Uniunii Europene să lucreze mai mult cu organizațiile neguvernamentale din Serbia. Scopul este întărirea rezilienței democratice și combaterea amenințărilor hibride. În Serbia, mesajele anti-UE din spațiul public slăbesc sprijinul pentru integrare și creează o distanță tot mai mare între declarațiile oficiale pro-europene și percepția cetățenilor.
Criza politică internă este un alt punct central. Parlamentul își exprimă îngrijorarea față de adâncirea crizei din Serbia, pe fondul protestelor de masă care au loc în țară din noiembrie 2024. Eurodeputații spun că cea mai bună cale de rezolvare a crizei este organizarea unor alegeri cu adevărat libere și corecte.
Raportorul Tonino Picula, eurodeputat S&D din Croația, a spus că procesul de aderare al Serbiei la UE „s-a blocat efectiv” din cauza regresului democratic, slăbirii statului de drept, neimplementării reformelor-cheie și lipsei de aliniere la politica externă europeană. El a afirmat că, deși conducerea politică a Serbiei își reafirmă constant angajamentul strategic, a demonstrat până acum o voință politică limitată de a face reformele și de a se alinia valorilor și politicilor cerute pentru aderare.
Pentru Serbia, raportul Parlamentului European transmite că aderarea la UE nu poate avansa doar prin declarații politice. Belgradul trebuie să arate rezultate în instituții, justiție, presă, alegeri, combaterea corupției și orientarea politicii externe.
Pentru Uniunea Europeană, dosarul Serbiei este un test al credibilității extinderii. Dacă un stat candidat poate rămâne apropiat de Rusia și China, poate întârzia reforme democratice și totuși primi sprijin european fără consecințe, politica de extindere riscă să piardă claritate și influență.