Produsele pescărești și de acvacultură importate în Uniunea Europeană ar trebui să respecte aceleași standarde ca cele impuse producătorilor europeni, cer eurodeputații din Comisia pentru pescuit. Raportul adoptat joi cu 21 voturi pentru, 1 împotrivă și 2 abțineri urmărește să reducă diferența dintre obligațiile pescarilor europeni și condițiile în care intră pe piața UE pește sau produse de acvacultură din țări terțe.
Pe scurt
-
Comisia pentru pescuit cere standarde egale pentru produsele pescărești din UE și importuri.
-
Raportul a fost adoptat cu 21 voturi pentru, 1 împotrivă și 2 abțineri.
-
UE importă 70% din fructele de mare pe care le consumă.
-
Eurodeputații cer controale mai stricte împotriva pescuitului ilegal și a produselor obținute prin muncă forțată.
-
Rezoluția urmează să fie votată în plen în septembrie.
Uniunea Europeană este a doua cea mai mare piață din lume pentru produse pescărești și de acvacultură, dar depinde puternic de importuri. Parlamentul European arată că UE importă 70% din fructele de mare pe care le consumă. În acest context, pescarii și producătorii europeni concurează cu produse venite din țări unde standardele de mediu, control, muncă sau trasabilitate pot fi diferite.
Eurodeputații cer ca toate produsele pescărești și de acvacultură care intră pe piața europeană să fie legale și să respecte cerințe comparabile cu cele aplicate produselor europene. Această cerere vizează atât concurența corectă pentru pescarii din UE, cât și protecția consumatorilor care cumpără produse de pește fără să poată verifica ușor unde și cum au fost obținute.
Raportul cere statelor membre să întărească verificările la import și să aplice mai armonizat regulile vamale, inclusiv sancțiunile și controalele. Pentru eurodeputați, diferențele de aplicare dintre state pot crea puncte de intrare mai slabe pentru produse pescărești ilegale sau insuficient verificate.
Un punct important este combaterea pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat. Eurodeputații susțin o abordare de toleranță zero față de aceste produse și cer folosirea sistemului european de avertizare prin „cartonașe” pentru țările terțe care nu combat suficient pescuitul ilegal. Sistemul permite UE să deschidă dialoguri cu țări partenere, dar și să folosească accesul la piața europeană ca instrument de presiune.
Raportul cere Comisiei Europene și Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului să prevină intrarea pe piața UE a produselor provenite din pescuit ilegal, neraportat și nereglementat, precum și a produselor rezultate din muncă forțată. Munca forțată în lanțurile de aprovizionare cu pește a devenit o preocupare majoră la nivel internațional, mai ales în pescuitul îndepărtat, unde controlul asupra condițiilor de muncă este mai dificil.
Eurodeputații cer Comisiei să prezinte situația și eficiența sistemului CATCH IT, creat pentru combaterea pescuitului ilegal. Ei cer atenție specială pentru impactul sistemului în regiunile ultraperiferice, unde pescuitul are o importanță economică și socială ridicată, iar distanța față de centrul pieței europene poate face controalele și logistica mai dificile.
Raportul cere și promovarea sistemului CATCH IT în țări din afara UE, pentru ca acestea să adopte mecanisme de control similare. O astfel de extindere ar putea ajuta UE să verifice mai bine originea produselor înainte ca ele să ajungă în porturi și pe piață.
Comisia pentru pescuit cere și corectarea lacunelor din acordurile de parteneriat pentru pescuit sustenabil și din acordurile comerciale ale UE. Eurodeputații susțin reciprocitatea standardelor, inclusiv măsuri în oglindă în acordurile comerciale. Formula înseamnă că produsele importate ar trebui să fie supuse unor cerințe echivalente cu cele aplicate producătorilor europeni, nu doar unor condiții mai slabe în țara de origine.
Trasabilitatea este o altă temă importantă. Raportul susține sisteme întărite de trasabilitate, aplicate într-un mod țintit, proporțional și bazat pe risc. Pentru consumatori și autorități, trasabilitatea ar trebui să arate de unde vine produsul, cum a fost capturat sau crescut și dacă respectă regulile de legalitate și control.
Eurodeputații cer statelor membre să folosească criterii obiective atunci când alocă oportunitățile de pescuit. Aceste criterii ar trebui să includă dimensiunea de mediu, socială și economică. Raportul spune că factorii socio-economici trebuie să aibă aceeași greutate ca sustenabilitatea de mediu în aplicarea Politicii comune în domeniul pescuitului.
Această abordare contează mai ales pentru flotele mici. Parlamentul notează că structura flotelor diferă între țări, iar în unele state domină pescuitul la scară mică. Alocarea cotelor și a oportunităților de pescuit doar după criterii istorice sau strict economice poate dezavantaja comunitățile costiere dependente de nave mici și de pescuit local.
Raportul cere și condiții mai bune pentru acvacultură. Eurodeputații spun că sectorul european are potențial de creștere, dar are nevoie de acces mai bun la drepturi de utilizare a apei, proceduri mai clare pentru licențe de producție și reguli mai armonizate pentru instalarea unor noi situri. Acvacultura reprezintă 10% din consumul total de produse acvatice în UE.
Pescuitul este descris drept unul dintre cele mai riscante sectoare profesionale. Eurodeputații cer protejarea drepturilor lucrătorilor, condiții decente de muncă, salarii corecte și un mediu de lucru sigur, inclusiv pe navele de pescuit. Raportul menționează și combaterea dumpingului social, pentru ca firmele care reduc costurile prin standarde slabe de muncă să nu aibă avantaj față de operatorii care respectă reguli mai stricte.
Atragerea tinerilor este o altă preocupare. Raportul spune că formarea și certificarea personalului de pe navele de pescuit trebuie îmbunătățite, la fel și pregătirea pentru acvacultură și economia albastră. Fără lucrători noi și fără competențe adaptate, comunitățile de pescuit riscă să piardă capacitate economică și continuitate între generații.
Eurodeputații cer ca fondurile pentru pescuit să fie mai ușor accesibile în viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Ei cer eliminarea obstacolelor birocratice care împiedică folosirea eficientă a fondurilor, mai ales de către microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii. Raportul cere și finanțare clar separată pentru pescuit în viitorul buget european.
Contextul economic este dificil pentru sector. Datele menționate de Parlament arată că în 2024 consumul total de produse acvatice a scăzut, iar prețul a devenit principalul factor în decizia de cumpărare, cu 55%, peste aspectul produsului, indicat de 52%. Pentru producătorii europeni, presiunea prețului face și mai importantă competiția cu importuri care respectă standarde similare.
Rezoluția urmează să fie votată în plen în septembrie. Dacă va fi susținută de Parlament, ea va transmite Comisiei și statelor membre o poziție politică privind viitorul pescuitului european, controalele la import, condițiile de muncă, acvacultura și finanțarea sectorului în următorul buget al UE.
Pentru pescarii europeni, cererea de standarde egale vizează direct prețul, concurența și supraviețuirea comunităților costiere. Dacă produsele importate intră pe piață cu reguli mai slabe, costuri mai mici și controale insuficiente, pescarii din UE pot fi obligați să concureze în condiții pe care ei nu au voie să le folosească.
Pentru consumatori, miza este ca peștele cumpărat în UE să fie legal, trasabil și produs fără muncă forțată. Pentru statele membre, raportul cere controale mai ferme, dar și reguli mai simple pentru operatorii care vor să acceseze fonduri europene sau să dezvolte acvacultura.