Uniunea Europeană analizează măsuri diplomatice, juridice și financiare pentru a proteja funcționarea Curții Penale Internaționale în fața presiunilor și sancțiunilor venite din Statele Unite, a declarat Comisia Europeană. Instituția nu a anunțat însă un nou mecanism concret și nici nu a precizat ce sprijin suplimentar ar putea fi acordat.
Pe scurt
-
Comisia Europeană a reafirmat că Uniunea Europeană susține independența și imparțialitatea Curții Penale Internaționale, instanța care poate judeca persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.
-
Instituția a declarat că amenințările împotriva Curții, a angajaților săi, a oficialilor aleși și a persoanelor care cooperează cu aceasta sunt inacceptabile.
-
Comisia examinează măsuri diplomatice, juridice și financiare care ar putea ajuta Curtea să își continue activitatea, inclusiv investigațiile privind crime de război și crime împotriva umanității.
-
Fiecare măsură este analizată împreună cu Curtea, statele membre și celelalte părți implicate, în funcție de necesitate, eficiență și consecințele juridice și practice.
-
Comisia a amintit că persoanele care locuiesc legal în Uniunea Europeană au dreptul la un cont bancar de bază. O bancă îl poate refuza sau închide numai în situații limitate, precum suspiciunile de spălare a banilor sau finanțare a terorismului.
Comisia Europeană a răspuns în briefingul său de presă din 14 iulie unei întrebări privind intențiile exprimate în Statele Unite de a exercita presiuni asupra statelor care susțin Curtea Penală Internațională.
Purtătorul de cuvânt pentru afaceri externe a declarat că poziția Uniunii Europene nu s-a schimbat. UE susține principiile Statutului de la Roma, tratatul care a creat Curtea, și respectă independența și imparțialitatea acesteia.
Curtea Penală Internațională investighează și judecă persoane, nu state. Competența sa acoperă cele mai grave crime care preocupă comunitatea internațională, între care genocidul, crimele împotriva umanității, crimele de război și crima de agresiune.
„Atacurile sau amenințările împotriva Curții, a oficialilor aleși, a personalului sau a celor care cooperează cu aceasta sunt pur și simplu inacceptabile”, a declarat reprezentantul Comisiei.
Comisia nu a confirmat dacă statele membre au raportat deja presiuni directe din partea Washingtonului și nu a oferit informații despre eventuale răspunsuri coordonate la nivel european.
Instituția a precizat însă că lucrează la măsuri care ar putea asigura continuitatea activității Curții. Acestea includ opțiuni diplomatice, juridice și financiare, fără ca briefingul să detalieze forma lor exactă.
Comisia a spus că sprijină în continuare activitatea Curții, inclusiv investigațiile sale asupra crimelor de război și crimelor împotriva umanității. Măsurile sunt evaluate în legătură directă cu Curtea Penală Internațională, statele membre și celelalte organizații sau persoane implicate.
Analiza trebuie să stabilească dacă o măsură este necesară, proporțională și eficientă și dacă poate fi aplicată fără obstacole juridice sau practice. Această verificare înseamnă că Uniunea nu a anunțat încă un pachet final de protecție.
Comisia a abordat separat situația angajaților Curții sau a altor persoane care locuiesc în Uniunea Europeană și ar putea întâmpina probleme cu serviciile bancare din cauza sancțiunilor americane.
Instituția a invocat o hotărâre recentă a instanțelor europene privind dreptul la un cont de plăți cu servicii de bază. Legislația Uniunii garantează acest drept tuturor consumatorilor care locuiesc legal într-un stat membru.
Un astfel de cont permite operațiuni esențiale, precum depunerea și retragerea de bani, efectuarea de transferuri și utilizarea unui card de plată. O bancă nu îl poate refuza sau închide decât pentru motive limitate prevăzute de lege.
Comisia a indicat drept exemple suspiciunile de spălare a banilor, finanțarea terorismului sau lipsa îndelungată a activității în cont. Personalul Curții beneficiază de aceste drepturi în aceleași condiții ca orice altă persoană care locuiește legal în Uniunea Europeană.
Această protecție nu elimină toate efectele posibile ale sancțiunilor și nu obligă instituțiile financiare să ofere orice tip de serviciu bancar. Ea limitează însă situațiile în care o persoană poate fi exclusă complet de la serviciile de plată de bază.
Comisia nu a anunțat dacă pregătește legislație nouă, compensații financiare sau un instrument european dedicat persoanelor afectate de sancțiuni. Declarațiile confirmă că opțiunile sunt încă analizate și că răspunsul va fi coordonat cu Curtea și cu statele membre.