Banca Centrală Europeană a menținut neschimbate cele trei dobânzi reprezentative, după ce le-a majorat cu 0,25 puncte procentuale în iunie pentru a răspunde presiunilor inflaționiste provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat că unii membri ai Consiliului guvernatorilor s-au întrebat dacă era necesară o nouă creștere, însă decizia de a păstra dobânzile actuale și de a aștepta date suplimentare a fost luată în unanimitate.
Pe scurt
-
Dobânda plătită de BCE pentru depozitele constituite de bănci rămâne la 2,25%. Dobânda pentru principalele operațiuni de refinanțare este menținută la 2,40%, iar cea pentru facilitatea de creditare marginală la 2,65%.
-
Inflația din zona euro a scăzut de la 3,2% în mai la 2,8% în iunie, însă BCE estimează că scumpirea energiei și transmiterea acesteia către alte prețuri vor menține inflația mult peste ținta de 2% până în prima jumătate a anului 2027.
-
Unii membri ai Consiliului guvernatorilor au analizat posibilitatea unei noi majorări a dobânzilor la reuniunea din iulie. Consiliul a decis în unanimitate că poate aștepta până la următoarea reuniune pentru a evalua evoluția energiei, inflației și salariilor.
-
BCE nu observă deocamdată efecte secundare asupra salariilor, prin care angajații și companiile ar începe să includă permanent scumpirea energiei în negocierile salariale și în stabilirea prețurilor.
-
Într-un anunț separat, BCE a prezentat zece propuneri pentru viitoarele bancnote euro și a deschis până la 21 septembrie un sondaj public care va contribui la alegerea designului final la sfârșitul anului 2026.
Rata dobânzii la facilitatea de depozit, principalul reper folosit în prezent pentru orientarea politicii monetare, rămâne la 2,25%. Băncile comerciale primesc această dobândă pentru banii păstrați peste noapte la banca centrală. Rata pentru principalele operațiuni de refinanțare, folosită pentru împrumuturile săptămânale acordate băncilor, rămâne la 2,40%, iar rata facilității de creditare marginală este de 2,65%.
Cele trei dobânzi au fost majorate cu 0,25 puncte procentuale în iunie, când BCE a reacționat la creșterea prețurilor energiei provocată de conflictul din Orientul Mijlociu. În iulie, prețurile energiei au revenit aproape de nivelurile incluse în proiecțiile economice din iunie, însă rămân considerabil mai mari decât înaintea conflictului și continuă să fie foarte volatile.
Inflația anuală din zona euro a scăzut la 2,8% în iunie, de la 3,2% în mai. Componenta energetică a încetinit de la 10,8% la 8,5%, iar creșterea prețurilor alimentelor s-a redus de la 1,9% la 1,5%. Inflația calculată fără energie și alimente a coborât de la 2,6% la 2,4%, în timp ce inflația serviciilor a scăzut de la 3,5% la 3,2%.
BCE consideră că efectul complet al șocului energetic nu s-a reflectat încă în prețurile suportate de consumatori. Companiile plătesc mai mult pentru energie, transport și alte resurse și pot transfera o parte din aceste costuri către prețurile de vânzare. Instituția estimează că această transmitere va menține inflația mult peste ținta de 2% în prima jumătate a anului 2027, înainte ca reducerea anticipată a prețurilor energiei și încetinirea celorlalte componente să permită o nouă scădere.
Riscurile pentru inflație rămân orientate în sus. O nouă perturbare a aprovizionării cu energie ar putea crește prețurile petrolului și gazelor pentru o perioadă mai lungă, iar menținerea costurilor ridicate ar mări probabilitatea ca scumpirile să se extindă către mai multe bunuri, servicii și salarii. Tensiunile comerciale, blocajele privind materiile prime și fenomenele meteorologice extreme pot adăuga presiuni suplimentare.
Perspectivele economice sunt afectate în sens invers. Costurile mai mari ale energiei pot reduce veniturile reale ale gospodăriilor, consumul și investițiile companiilor. Deteriorarea piețelor financiare, înăsprirea creditării sau apariția unor noi probleme în lanțurile de aprovizionare ar putea încetini suplimentar economia zonei euro.
Activitatea economică a arătat unele semne de îmbunătățire în al doilea trimestru. Serviciile și-au revenit parțial după scăderea înregistrată imediat după șocul energetic, iar activitățile digitale au rămas rezistente, sprijinite inclusiv de investițiile legate de inteligența artificială. Producția industrială a fost susținută de refacerea stocurilor și de cheltuielile mai mari pentru apărare.
Piața muncii rămâne relativ stabilă, cu o rată a șomajului de 6,2% în luna mai. Numărul posturilor anunțate continuă însă să scadă, iar companiile și gospodăriile se așteaptă la o piață a muncii mai slabă decât înaintea conflictului.
Lagarde a declarat că decizia de menținere a dobânzilor a fost unanimă, deși unii guvernatori au ridicat întrebarea dacă BCE nu ar trebui să ia în considerare o nouă majorare. După analizarea datelor și a evoluției recente a prețurilor energiei, Consiliul a considerat că actualul nivel al dobânzilor îi permite să aștepte informațiile care vor fi publicate înaintea reuniunii din septembrie.
„Povara probei revine datelor. Atât de simplu”, a spus Lagarde atunci când a fost întrebată dacă membrii care susțin o majorare sau cei care se opun unei asemenea decizii trebuie să își justifice poziția în septembrie.
Până la următoarea reuniune, BCE va primi două noi estimări lunare ale inflației, informații despre produsul intern brut din al doilea trimestru, indicatori privind așteptările consumatorilor și date suplimentare despre salarii. Personalul BCE va analiza în detaliu prețurile petrolului și gazelor, inclusiv riscurile asociate nivelului redus al stocurilor de gaze.
BCE urmărește în special apariția efectelor secundare ale scumpirii energiei. Acestea ar apărea dacă angajații ar solicita creșteri salariale persistente pentru compensarea pierderii puterii de cumpărare, iar companiile ar răspunde prin noi majorări ale prețurilor. Lagarde a spus că datele privind negocierile salariale, compensația pe angajat și sondajele realizate în rândul companiilor nu indică deocamdată un asemenea proces.
„Efecte secundare nu vedem. Le analizăm foarte atent, însă nu le vedem”, a declarat președinta BCE. Ea a precizat că pot exista compensații salariale acordate o singură dată, fără ca acestea să modifice permanent dinamica salariilor și a prețurilor.
Consiliul guvernatorilor nu a indicat dacă dobânzile vor fi majorate în septembrie. Lagarde a respins interpretarea potrivit căreia menținerea lor în iulie pregătește automat o nouă creștere, explicând că decizia va depinde de intensitatea, durata și propagarea șocului energetic, de inflația de bază și de modul în care politica monetară se transmite către economie.
BCE continuă să reducă treptat portofoliile de obligațiuni cumpărate prin programul obișnuit de achiziții și prin programul de urgență introdus în timpul pandemiei. Sumele încasate din titlurile care ajung la scadență nu mai sunt reinvestite, ceea ce contribuie la retragerea graduală a sprijinului monetar.
Dobânzile BCE au fost menținute la 2% pentru facilitatea de depozit în primele luni ale anului 2026. La 11 iunie, Consiliul guvernatorilor le-a majorat cu 0,25 puncte procentuale, argumentând că șocul energetic produce presiuni asupra inflației și că decizia era adecvată în mai multe scenarii privind durata conflictului. Decizia din iulie întrerupe seria după această singură majorare și lasă deschise atât menținerea, cât și o nouă creștere în septembrie.
În aceeași zi, BCE a prezentat zece propuneri pentru prima redesenare completă a bancnotelor euro de la introducerea lor în 2002. Cinci propuneri folosesc tema „Cultura europeană”, cu personalități precum Ludwig van Beethoven și Marie Skłodowska-Curie, iar alte cinci sunt construite în jurul temei „Râuri și păsări”. Sondajul este deschis până la 21 septembrie, iar Consiliul guvernatorilor ar trebui să selecteze o propunere la sfârșitul anului 2026. Noile bancnote vor fi dezvoltate, testate și produse ulterior, iar introducerea lor în circulație este așteptată în anii următori.