Gospodăriile din UE au plătit în medie 840 de euro pentru electricitate și 1.170 de euro pentru gaze în 2025

O gospodărie din Uniunea Europeană a cheltuit în medie aproximativ 840 de euro pentru electricitate și 1.170 de euro pentru gaze în 2025, iar facturile au rămas peste nivelurile înregistrate înaintea crizei energetice din 2021–2022. Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei arată că prețurile gazelor erau încă aproape cu 70% mai mari decât înaintea crizei, în timp ce contractele cu preț fix continuau să domine piața de electricitate.

Facturile prezentate de ACER sunt estimări anuale pentru consumatori reprezentativi, nu sume extrase din toate facturile individuale emise în Europa. Pentru electricitate, agenția combină un consum anual reprezentativ cu prețul final corespunzător fiecărei categorii de consum.

Prețul final include energia furnizată, costurile rețelei, taxa pe valoarea adăugată și celelalte taxe, contribuții și tarife. Pentru o gospodărie cu un consum anual cuprins între 2.500 și 4.999 kWh, de exemplu, metodologia folosește un nivel reprezentativ de 3.750 kWh pentru estimarea cheltuielii.

Pentru gospodăriile care consumă mai puțin de 1.000 kWh anual este utilizată o valoare reprezentativă de 800 kWh. Următoarele categorii folosesc 1.750 kWh, 3.750 kWh și 10.000 kWh, iar pentru consumurile de cel puțin 15.000 kWh este utilizată valoarea de 20.000 kWh.

Estimările pentru gaze sunt construite în același mod, prin multiplicarea unui consum reprezentativ cu prețul final mediu. Metodologia folosește 10 gigajouli pentru gospodăriile cu un consum mai mic de 20 de gigajouli, 110 gigajouli pentru categoria cuprinsă între 20 și 199 de gigajouli și 300 de gigajouli pentru consumurile de cel puțin 200 de gigajouli.

Media europeană nu descrie direct factura unei familii dintr-un anumit stat. Costurile efective depind de cantitatea consumată, clima locală, dimensiunea locuinței, sursa folosită pentru încălzire, eficiența clădirii, contractul încheiat, tarifele rețelei, taxele și măsurile naționale de sprijin.

ACER constată că prețurile cu amănuntul au crescut puternic în urma crizei energetice din 2021–2022 și nu au revenit complet la nivelurile anterioare. Prețurile gazelor plătite de consumatori erau încă aproape cu 70% mai mari, deși această comparație nu înseamnă că toate gospodăriile sau toate statele au înregistrat aceeași majorare.

Datele pentru 2025 indică și o ușoară creștere a consumului casnic de electricitate și gaze. Evoluția poate reflecta mai mulți factori, între care temperaturile, folosirea mai intensă a locuințelor, electrificarea unor activități și revenirea consumului după reducerile din perioada crizei, însă materialele publicate nu atribuie creșterea unei singure cauze.

Aproximativ 52% dintre clienții casnici de electricitate erau acoperiți de contracte de piață cu un preț unic fix și o perioadă determinată. Într-un asemenea contract, prețul energiei este stabilit pentru intervalul prevăzut, deși factura totală poate fi influențată în continuare de modificări ale taxelor, tarifelor de rețea sau ale altor componente, în funcție de condițiile naționale.

Contractele fixe oferă mai multă predictibilitate și limitează expunerea imediată la variațiile pieței angro. Ele pot împiedica însă consumatorul să beneficieze rapid de orele în care energia este mai ieftină sau de scăderile prețurilor, dacă tariful rămâne neschimbat pe întreaga durată contractuală.

Numai aproximativ 7% dintre gospodăriile monitorizate aveau contracte dinamice. În această categorie, prețul electricității urmărește mai îndeaproape intervalele de tranzacționare de pe piața angro și poate varia de la o oră la alta sau potrivit unei alte frecvențe stabilite contractual.

Un consumator cu un contract dinamic poate reduce costurile dacă mută încărcarea mașinii electrice, funcționarea pompei de căldură, încălzirea apei sau utilizarea unor aparate către perioadele în care electricitatea este mai ieftină. Același client poate plăti mai mult dacă își concentrează consumul în orele cu prețuri ridicate și nu îl poate ajusta.

Diferența dintre ponderea de 52% a contractelor fixe și cea de 7% a contractelor dinamice arată că flexibilitatea disponibilă în gospodării nu este încă folosită pe scară largă. Contractele dinamice nu sunt însă potrivite automat pentru fiecare consumator, deoarece avantajele lor depind de capacitatea de a urmări prețurile, de a controla consumul și de a suporta variațiile facturii.

Contoarele inteligente sunt una dintre condițiile tehnice care permit măsurarea consumului la intervale scurte. Ele pot transmite automat datele către operator și pot permite facturarea pe baza momentului în care energia a fost folosită, în locul unei singure citiri sau al unor estimări periodice.

Aproximativ 66% dintre clienții casnici incluși în monitorizarea ACER din UE și Norvegia aveau un contor inteligent. Media ascunde diferențe mari: instalarea depășea 80% în majoritatea statelor membre, dar rămânea sub 20% în mai multe țări.

O țară cu un grad redus de instalare are mai puțini consumatori care pot utiliza în mod practic prețuri dependente de oră. Chiar și atunci când furnizorii oferă contracte dinamice, lipsa contorului potrivit poate împiedica măsurarea exactă a consumului pentru fiecare interval.

Instalarea unui contor inteligent nu garantează însă reducerea facturii. Consumatorul trebuie să primească informații ușor de înțeles, să aibă acces la oferte adecvate și să poată muta o parte a consumului. Economiile depind și de diferența dintre prețurile din orele ieftine și cele scumpe.

Tabloul de bord urmărește și rata de schimbare a furnizorului, calculată atât după numărul punctelor de măsurare, cât și după volumul de energie transferat către un alt contract. O rată mai mare poate indica faptul că utilizatorii compară ofertele și reacționează la diferențele de preț sau servicii, dar nu demonstrează singură existența unei concurențe eficiente.

ACER măsoară separat concentrarea pieței prin indicele Herfindahl–Hirschman. Acesta adună pătratele cotelor de piață ale furnizorilor, ceea ce înseamnă că o piață dominată de câteva companii primește o valoare mai mare decât una în care clienții sunt distribuiți între numeroși furnizori.

Valorile sub 1.500 sunt considerate, în general, caracteristice unei concentrări reduse, cele între 1.500 și 2.500 indică o concentrare moderată, iar cele de peste 2.500 indică o concentrare ridicată. Numărul mare de furnizori nu este suficient pentru a demonstra o concurență puternică dacă majoritatea clienților rămân concentrați la câteva companii.

Noul instrument urmărește peste 270 de milioane de clienți de electricitate și mai mult de 90 de milioane de clienți de gaze din UE și Norvegia. Aceștia includ gospodării și consumatori din afara sectorului casnic, iar cifrele nu reprezintă numărul de persoane, deoarece un client este identificat în principal prin punctul de măsurare.

Tabloul de bord permite selectarea unei țări și compararea structurii pieței, facturilor, consumului și indicatorilor tranziției energetice. Utilizatorii pot vedea, în funcție de disponibilitatea datelor, numărul clienților, tipurile de contract, rata schimbării furnizorului, concentrarea pieței și numărul furnizorilor activi.

Instrumentul include și indicatori pentru contoare inteligente, autoturisme electrice, pompe de căldură și instalații fotovoltaice amplasate pe acoperișuri sau pe proprietatea consumatorilor. Pentru vehiculele electrice sunt numărate numai autoturismele integral electrice, fără modelele hibride sau hibride reîncărcabile.

Ponderea pompelor de căldură și a instalațiilor fotovoltaice este calculată prin raportarea numărului instalațiilor la numărul clienților de electricitate din segmentul analizat. Un punct de măsurare este folosit drept unitate pentru identificarea clientului, astfel că rezultatele nu reprezintă direct procentul populației sau al clădirilor.

Unele date provin de la Eurostat, iar altele sunt raportate anual de autoritățile naționale de reglementare. ACER avertizează că definițiile, metodele și practicile de raportare pot diferi între țări, iar unele răspunsuri naționale pot conține estimări sau date furnizate de terți care nu au fost validate în același mod.

Din acest motiv, comparațiile directe trebuie interpretate cu prudență. ACER publică o medie europeană pentru indicatorii bazați pe raportări naționale numai atunci când cel puțin 70% dintre țări furnizează informațiile necesare, iar totalurile europene sunt afișate numai dacă există date complete de la toate statele membre.

ACER a înlocuit fișele naționale folosite anterior cu un tablou de bord interactiv pentru piețele de energie cu amănuntul. Instrumentul reunește într-un singur loc datele privind electricitatea și gazele pentru gospodării și clienții non-casnici și permite compararea evoluției între țări și ani.

Piețele cu amănuntul sunt partea sistemului energetic în care consumatorul își alege furnizorul, încheie un contract și primește factura. Prețul angro al energiei reprezintă numai una dintre componentele facturii finale, alături de rețea, taxe și alte contribuții naționale.

Reforma europeană a pieței electricității urmărește să ofere consumatorilor o gamă mai largă de contracte și instrumente pentru controlarea consumului. Contractele fixe protejează împotriva variațiilor rapide, iar cele dinamice pot permite folosirea energiei atunci când prețurile sunt mai mici și producția regenerabilă este disponibilă în cantități mai mari.

Datele ACER indică faptul că infrastructura și comportamentul consumatorilor evoluează la viteze diferite. În unele state, contoarele inteligente sunt aproape generalizate, în timp ce în altele majoritatea clienților nu dispun încă de tehnologia necesară pentru măsurarea detaliată și ajustarea consumului în timp real.

Tabloul de bord va fi actualizat anual pe măsură ce sunt disponibile date noi. Metodologia publicată în iulie 2026 stabilește definițiile, sursele și modul de calcul pentru fiecare indicator, astfel încât schimbările de la un an la altul să poată fi urmărite pe o bază comparabilă.