Uleiul de măsline și mierea apar în mai multe suspiciuni distincte de fraudă agroalimentară transfrontalieră în raportul Comisiei pentru iulie. Autoritățile au semnalat ulei extravirgin Kalamata adulterat cu ulei de floarea-soarelui, alte produse Kalamata comercializate online drept contrafăcute și trei cazuri de miere asociate unor probleme privind conținutul de zahăr sau prezența unor enzime străine.
Pe scurt
-
Un ulei extravirgin Kalamata din Grecia a fost semnalat pentru adulterare cu ulei de floarea-soarelui.
-
Un alt ulei de măsline, cu origine Liban, conținea un alt ulei vegetal, fără ca raportul să precizeze natura acestuia.
-
Trei produse comercializate online drept ulei extravirgin Kalamata, cu origine indicată în Bulgaria, Franța și România, au fost clasificate drept contrafăcute.
-
Miere din Turcia și un amestec provenit din Argentina, Mexic, Cuba și Spania au fost semnalate pentru probleme privind conținutul de zahăr.
-
Miere din Belgia a fost raportată pentru prezența unor amilaze străine asociate Aspergillus oryzae și Bacillus amyloliquefaciens.
Uleiul de măsline apare în raport în două tipuri de situații diferite: modificarea compoziției și folosirea unei identități comerciale sau geografice care nu corespunde produsului.
În primul caz, un ulei extravirgin Kalamata cu origine Grecia a fost semnalat pentru adulterare cu ulei de floarea-soarelui. Germania a transmis notificarea.
Un alt ulei de măsline, cu origine indicată în Liban, conținea un alt ulei vegetal. Raportul nu precizează ce tip de ulei a fost identificat și nici proporția în care acesta era prezent.
Adulterarea cu un ulei vegetal diferit poate modifica atât compoziția, cât și valoarea produsului. Consumatorul cumpără uleiul pe baza tipului declarat, iar înlocuirea sau diluarea acestuia cu un alt ingredient face ca produsul real să fie diferit de cel prezentat.
Separat, trei produse comercializate online drept ulei extravirgin Kalamata apar în categoria privind denumirile protejate ale UE și sunt descrise drept produse contrafăcute. Originea indicată în raport era Bulgaria, Franța și România, iar toate cele trei cazuri au fost notificate de Germania.
Această origine declarată nu trebuie confundată automat cu locul real de fabricație. Tocmai într-un caz în care identitatea produsului este contestată, informația privind originea poate face parte din ceea ce trebuie verificat de autorități.
Denumirea Kalamata este asociată cu o origine geografică și cu condiții specifice de producție. Folosirea ei pentru un produs care nu îndeplinește aceste condiții poate induce în eroare cumpărătorul cu privire la proveniență, calitate sau caracteristicile produsului.
Raportul nu identifică mărcile comerciale și nici cantitățile comercializate în aceste cazuri. Nu precizează nici dacă produsele au fost retrase integral de pe piață.
Mierea apare într-o categorie diferită, cea a adulterării prin diluarea ingredientului. Trei cazuri sunt menționate în raportul din iulie.
Primul privește miere cu origine Turcia, semnalată pentru o problemă privind conținutul de zahăr. Germania a transmis notificarea.
Al doilea caz privește miere din Belgia în care au fost identificate amilaze străine asociate Aspergillus oryzae și Bacillus amyloliquefaciens. Notificarea a fost transmisă de Cehia.
Al treilea caz este un amestec de miere din Argentina, Mexic, Cuba și Spania, raportat de Suedia tot pentru o problemă privind conținutul de zahăr.
Raportul nu oferă valoarea exactă a zahărului în cele două cazuri și nu precizează mecanismul prin care compoziția ar fi fost modificată.
În cazul mierii, verificarea autenticității poate include analiza profilului zaharurilor, a enzimelor și a altor caracteristici care trebuie să fie compatibile cu natura produsului declarat.
Prezența unor enzime străine sau un profil al zaharurilor care nu corespunde poate determina autoritățile să verifice dacă produsul a fost modificat sau dacă informațiile furnizate cumpărătorului sunt corecte.
Nici în cazurile de miere raportul nu stabilește o fraudă definitivă. El include neconformități cu suspiciuni de fraudă, care pot declanșa investigații suplimentare.
Cazurile de ulei de măsline și miere au însă un element comun: consumatorul plătește pentru un produs a cărui valoare depinde în mare măsură de autenticitate. La ulei, aceasta poate privi atât compoziția, cât și originea protejată; la miere, compoziția și caracteristicile naturale ale produsului sunt esențiale pentru ceea ce este vândut.
Raportul lunar al Comisiei reunește suspiciuni transfrontaliere schimbate între autoritățile din rețeaua europeană de alertă și cooperare. Cazurile nu reprezintă verdicte definitive, dar sunt folosite pentru orientarea controalelor și pentru identificarea unor produse sau sectoare vulnerabile.
Uleiul de măsline și mierea sunt exemple de produse în care autenticitatea este centrală pentru preț și pentru încrederea consumatorului, motiv pentru care diferențele dintre compoziția reală și cea declarată sunt urmărite distinct în sistemul european.